Asociaţia Bibliotecarilor din România

Conferinţă EBLIDA – “O politică de bibliotecă pentru Europa”

iunie 2, 2009 at 8:30 am | In asociaţii internaţionale, conferinţe | 4 Comments
Tags: EBLIDA

În perioada 7-9 mai s-a desfăşurat la Viena, în organizarea EBLIDA (Biroul european pentru asociaţii de biblioteci şi asociaţii de documentare şi informare), NAPLE (Autorităţile Naţionale pentru Bibliotecile Publice din Europa), BVO (Asociaţia Bibliotecilor din Austria) şi VOEB (Asociaţia bibliotecarilor din Austria), conferinţa internaţională “O politică de bibliotecă pentru Europa”.

Continuând experienţa de succes din 2008, când întâlnirea anuală a Consiliului EBLIDA a fost organizată în colaborare cu Asociaţia Olandeză a Bibliotecilor, la Amsterdam, conducerea EBLIDA a decis continuarea implicării asociaţiilor profesionale naţionale, ceea ce presupune nu numai conlucrare pentru reuşita organizării acestei reuniuni profesionale, ci şi o implicare a partenerilor în realizarea obiectivelor EBLIDA, prin accelerarea dialogului.

Tema aleasă pentru conferinţa din 2009 („O politică de bibliotecă pentru Europa”) reflectă importanţa începerii unei discuţii despre ceea ce se poate face împreună, la nivel european, despre ceea ce poate fi realizat la acest nivel pentru a sprijini munca asociaţiilor naţionale de biblioteci şi bibliotecari. Scopul final al acestei colaborări este creşterea influenţei şi implicării bibliotecilor şi a celorlalţi furnizori de informaţie într-o Europă unită, prin asigurarea unui înalt nivel de servicii de informare şi documentare, care vor contribui la o continua dezvoltare în spaţiul comunitar.

Încă de la înfiinţarea sa, în 1992, EBLIDA, care reuneşte asociaţii naţionale de biblioteci şi instituţii de documentare şi informare de pe întregul continent, a militat pentru recunoaşterea rolului bibliotecilor şi al altor instituţii culturale la nivel european, străduindu-se să creeze cel mai bun cadru legislativ şi politic pentru membrii săi.

Conferinţa s-a desfăşurat pe parcursul a trei zile, 7 mai fiind dedicata întâlnirii Consiliului EBLIDA (în care ABR este membru cu drepturi depline din luna februarie a acestui an). Evenimentul a fost găzduit de Academia de Ştiinţe a Austriei (OAW).

La aceasta a 17-a reuniune anuala a Consiliului, cu acordul tuturor membrilor, Gerald Leitner a fost desemnat în continuare (2009-2011) preşedinte al EBLIDA. În discursul de acceptare, domnul Leitner a subliniat determinarea sa în a milita pentru atingerea scopurilor propuse în programul de lucru al organizaţiei pe care o conduce şi şi-a afirmat încrederea în colaboratorii săi din Comitetul Executiv. O parte dintre aceştia au fost realeşi, alţii sunt noi, alegerea lor fiind făcută în urma nominalizărilor venite din partea ţărilor membre (pana pe 17 aprilie 2009). Astfel, alegerile desfăşurate pe parcursul şedinţei de Consiliu s-au finalizat cu următoarele modificări în structura CE:

• Jill Martin, CILIP Marea Britanie: realeasa; numita şi în funcţia de vicepreşedinte EBLIDA
• Klaus-Peter Böttger, BID Germania: nou ales; numita şi în funcţia de trezorier
• Lene Byrialsen, Asociaţia Bibliotecilor din Danemarca: nou aleasă
• Berndt Fredriksson, Asociatia Arhiviştilor din Suedia: nou ales
• Saara Ihamäki, Asociatia Bibliotecilor din Finlanda: realeasă
• Gloria Perez Salmerón, FESABID Spania: realeasă
• António de Pina Falcão, BAD Portugalia: reales
• Aldo Pirola, AIB Italia: reales
• Erna Winters, VOB Olanda: nou aleasă.

Alegerea noilor membri în CE s-a făcut în urma eliberării acestor poziţii prin încheierea mandatului următorilor: Barbara Lison, vicepreşedinte; Bas Savenije, trezorier; Karin Åstrom Iko; Toby Bainton; Pernille Drost.

În discuţia pe care am avut-o cu Joanne Yeomans, director EBLIDA începând cu 2009, ea ne-a urat “bun venit” în organizaţie şi a subliniat necesitatea ca toată comunitatea de specialişti în informare şi documentare din România să cunoască problemele de pe agenda EBLIDA, modul lor de soluţionare, demersurile întreprinse către organismele europene, pentru un dialog constructiv, cu beneficii comune, în spaţiul UE.

Cea de a doua zi a conferinţei i-a reunit pe toţi cei 178 de participanţi din 30 de tari europene, membri EBLIDA şi NAPLE, iar lucrările prezentate au vizat probleme comune bibliotecilor şi altor structuri de informare, cu evidenţierea particularităţilor, acolo unde este cazul:
I. “O politica de biblioteca pentru Europa” - Gerald Leitner, preşedinte EBLIDA
II. Politică şi legislaţie de bibliotecă
1. “Bibliotecile pe ordinea de zi” – Claudia Lux, presedinte IFLA
2. “Legislaţia de biblioteca în Europa” - Barbara Schleihagen, Director, Asociatia germana a bibliotecilor
3. “Vizibilitatea obiectivelor bibliotecii publice în legislaţiile şi politicile naţionale” - Barbro Wigell-Rynänen, Ministerul Educaţiei, Finlanda şi Jens Thorhauge, Director, Agenţia daneza pentru biblioteci şi media
III. Rolul bibliotecilor în perspectiva europeană
1. “Bibliotecile în societatea modernă” – Paul Sturges, IFLA/FAIFE
2. “Iniţiativa 2010 şi după” – Yvo Volman, Comisia Europeana, DG INFSO
3. “Programul pentru cultura (2007-2013)”- Edith Genser, coordonator programe (P5), Comisia Europeana
4. “Dinamizarea bibliotecilor Europei: o analiza a programelor europene”- Brenda Karun, coordonator Biblioteca Naţională a Sloveniei
IV. Bibliotecile viitorului: crearea accesului pentru Europa
1. “Europeana – acces la cultură pentru toţi?” – Jill Cousins, Director executiv EDL Foundation
2. “Open Access – furnizarea unei agende europene pentru învăţare şi cercetare” - Paul Ayris, Director Servicii de biblioteca – University College London
3. “Modificarea copyright-ului” – expert EBLIDA în probleme de legislaţie în informare, British Library

În urma Conferinţei de la Viena, EBLIDA şi forumul NAPLE au decis creşterea rolului şi potenţialului serviciilor de biblioteca în întreaga Europa pentru susţinerea European Knowledge Society. Au fost formulate patru recomandări exprimând viziunea asupra acestei probleme a celor doua organizaţii semnatare, ce urmează a fi înaintate Comisiei Europene:

1. Elaborarea unui ghid – “Bibliotecile publice în societatea cunoaşterii”
2. Înfiinţarea unui European Knowledge Centre pentru bibliotecile publice
3. Finanţarea de proiecte cu fonduri europene pentru biblioteci
4. Stabilirea unei politici corecte de copyright, dar şi includerea unor excepţii referitoare la acesta pentru ca activitatea bibliotecilor să se desfăşoare în condiţii bune şi ele să-şi poată îndeplini rolul specific.

Vizita desfăşurată în cea de a treia zi la Biblioteca Naţională a Austriei, provenită din vechea Bibliotecă Imperială, ne-a dat posibilitatea de a admira Sala barocă (inclusa în circuitul turistic vienez), care acum găzduia o expoziţie de carte veche pe teme geografice, inclusiv cartografie. O experienţă interesantă fost şi turul Bibliotecii Metropolitane din Viena, o construcţie noua, moderna, încadrată în peisajul unui oraş în care nu se mai poate construi decât pe verticala. Astfel, Biblioteca Metropolitană a fost înălţată deasupra metroului, intre doua bulevarde foarte circulate. Cu toate acestea, s-a reuşit o minimizare a inconvenientelor legate de amplasare: pentru evitarea zgomotului, ferestrele laterale sunt asemănătoare hublourilor, lumina naturala intra, în mare măsură, prin partea superioara a clădirii, iar etajele nu sunt complet separate, comunicând prin scări interioare. As mai adăuga ca toate colecţiile sunt în acces liber la raft, iar securizarea se face prin sistem RFID. Cu toată această amplasare neobişnuită, s-a găsit loc şi pentru amenajarea unor spatii de relaxare, atât pentru adulţi cat şi pentru copii. De la Melk as menţiona biblioteca ce adăposteşte carte veche şi privilegiul de a fi avut ca ghid părintele bibliotecar, avantaj datorat apartenenţei profesionale a grupului.

Încheierea aş dedica-o câtorva consideraţii bazate pe observarea cu interes a detaliilor de organizare şi nu numai:

• Întâlnirea pentru vizita la Biblioteca Naţională a fost stabilita pentru ora 9.30. La 9.35 tot grupul se afla în holul bibliotecii, fiind deja preluat de ghid – o colegă de la aceasta instituţie. Există şi în România biblioteci – şi nu doar una sau doua – ale căror colecţii reprezentative sunt păstrate în clădiri la fel de reprezentative (din punct de vedere arhitectonic), care ar putea rivaliza cu cele din Occident; depinde doar de noi sa le facem cunoscute prin organizarea unor evenimente similare.
• Părintele bibliotecar de la Melk, într-o engleză perfect inteligibilă, ne-a povestit nu numai despre colecţiile vechi ale bibliotecii, ci şi despre expoziţia de carte veche de astronomie organizată cu ocazia anului internaţional al astronomiei, cu referiri ştiinţifice precise la teoriile lui Copernic sau Kepler, ceea ce îl îndepărta de statutul de administrator al cărţilor şi îl apropia de o zona a erudiţiei în care mult mai adesea se aflau bibliotecarii din alte vremi. Pentru “a exista” în comunitatea profesionala europeană a bibliotecilor, participarea la astfel de reuniuni şi stabilirea unor contacte de colaborare permanentă, ca şi apartenenţa la organizaţii precum EBLIDA sau IFLA, sunt condiţii obligatorii.
• O privire peste structura de conducere a EBLIDA te face imediat să observi că niciun reprezentant al bibliotecilor din estul Europei nu se regăseşte acolo; poate că acum statutul nostru de „junior” în organizaţie ne oferă privilegiul unei perioade de acomodare, dar îmi exprim speranţa că această perioadă nu va dura mult.
• Discuţiile desfăşurate în timpul lucrărilor conferinţei şi – mai ales – cele informale au reliefat probleme comune, dificultăţi comune (evident, păstrând proporţiile) şi, de aici, necesitatea colaborării în scopul găsirii unor soluţii comune. Deşi ar putea părea o afirmaţie curajoasa, ţinând cont de contextul socio-economic nefavorabil prin care trecem, cred că a trecut ziua când breasla noastră putea spune “Europa, aşteaptă-ne, am pornit în drum către tine”; astăzi, cu mult mai potrivit ar fi să spunem “suntem aici şi avem multe de oferit”.

Dr. Ivona Olariu
BCU “Mihai Eminescu” Iaşi
Membru al Consiliului de conducere al ABR