Asociaţia Bibliotecarilor din România

Marţi, 15 ianuarie 2008, cu începere de la ora 12, in Sala de expozitii Theodor Pallady a Bibliotecii Academiei Române, va avea loc lansarea volumelor VIII-XIV din seria Manuscriselor lui Mihai Eminescu. Mai multe detalii pe site-ul BAR.

Între text şi context informaţional european

Sub acest generic s-a desfăşurat, timp de trei zile (13 - 15 noiembrie 2007), o nouă manifestare culturală de vârf a Bibliotecii Judeţene „Paul Iorgovici” din Reşiţa. O remarcabilă întâlnire culturală şi profesională, care-şi propune să aducă de fiecare dată ceva nou; să fie un prilej de meditaţie gravă, de căutare a unor căi proprii, fertile, realiste, viabile, care să-i contrazică pe cei care, în mod superficial şi condamnabil, marginalizează biblioteca şi bibliotecarii. Mai mult, stupefiant de-a dreptul, prevăd o iminentă dispariţie a cărţii şi a bibliotecii, în noul context informaţional.

O asemenea atitudine gravă şi periculoasă pe termen lung îşi are, desigur, multe variante cauzale negative: necunoaşterea, superficialitatea, nedeprinderea la timp a gustului lecturii, lenea intelectuală şi comoditatea accesului la informaţie. De-aceea ne-am propus ca, şi într-un asemenea prilej, pe care unii l-ar dori doar festiv, bilanţier, cu un tonus optimist, să nu ocolim şi să nu ne prefacem că nu există asemenea concepţii păgubitoare, piedici disturbatoare, care denaturează o activitate normală, o evoluţie firească a instituţiei bibliotecii. Prin întregul lor mesaj complex şi optimist, «Zilele Bibliotecii Judeţene „Paul Iorgovici”» au contrazis o asemenea perspectivă sumbră.

Poate unora le-o fi părând prea pretenţios un generic de genul „text şi context informaţional european”. Problema lor. Desigur, proiectele noastre, în mod obiectiv întârziate, dar curajoase, arată că nu ne resemnăm, că ne punem permanent întrebări privind destinul bibliotecii, lecturii şi cărţii, şi că acţionăm realist, energic, în cunoştinţă de cauză. Biblioteca românească îşi joacă azi, pe muchie de cuţit informaţional, cu cărţile pe masa de lectură, nu doar în rafturi, cu calculatorul ca adjuvant necesar, propriul destin. Nu putem sta cu mâinile în sân şi conştiinţa profesională în adormire.

Ne-a convins de asta inclusiv salutul, cu valenţe teoretice, ştiinţifice, transmis în numele conducerii Asociaţiei Bibliotecarilor din România, redactat de prof. univ. Vasile D. Ţâra, directorul Bibliotecii Centrale Universitare „Eugen Todoran” din Timişoara. În esenţă, se sublinia că „pentru integrarea funcţională a sistemului biblioteconomic în suprasistemul societăţii actuale, în mult utilizata eră informaţională, mutaţiile din acest organism infodocumentar trebuie să ţină pasul cu toate schimbările rapide, nu o dată spectaculoase, ce intervin în ştiinţele informării şi documentării”. Se poate acest lucru şi într-o bibliotecă judeţeană, cum e cea de la Reşiţa ?

Trebuie să ne schimbăm noi înşine

Suntem pregătiţi să facem faţă unor cerinţe, cu care teoretic părem a cădea mai uşor de acord? Cum să ajungem, în această avalanşă informaţională, uneori o adevărată brambureală, la o comunicare complementară, nu divergentă, la o căsnicie durabilă, nu la un divorţ, între carte şi calculator?

Experienţa ne dovedeşte că asemenea întrebări nu sunt simplă retorică. Într-una din „Zilele bibliotecii”, beneficiind de înţelegerea şi concursul prof. Petru Nicolae Furdui, primarul comunei Berzasca, ne-am propus să dezbatem tendinţele şi cerinţele actuale din bibliotecile comunale. Tocmai pornind de la câteva experienţe noi, de la unele proiecte pilot, vizând informatizarea masivă, în unele comune şi şcoli generale de la sat. În acest sens, confesiunile bibliotecarei Mariana Poamă, din Fârliug, experienţa acumulată de ea până în prezent, noutăţile din domeniu ne puteau ajuta să gândim mai clar rolul şi locul bibliotecii comunale în noile condiţii, dătătoare de speranţe şi de bătăi de cap. Ne poate susţine un asemenea program de finanţare, pentru ca bibliotecile din comunele Caraş-Severinului, multe dintre ele într-o accentuată şi prelungită derivă, să se integreze organic în devenirea europeană a satelor noastre ? Putem participa activ la aceste „Puncte de Acces Public la Informaţie”?
Răspunsul e complicat şi dificil de dat. În cazul nostru, el a fost îngreunat de un fapt îngrijorător. Din toţi bibliotecarii comunali invitaţi, au venit la dezbaterile care-i vizau direct numai…cinci!

În afară de interpretarea abuzivă a slăbiciunilor Legii administraţiei publice şi ale Legii bibliotecii, aici e vorba de mentalitate şi dezinteres faţă de propria meserie. De multe ori, bibliotecarii comunali se lamentează că primarii nu le dau leafa şi importanţa cuvenită. Situaţie nedorită dar explicabilă, atâta vreme cât ei înşişi nu acordă nici o atenţie destinului viitor al meseriei. Se discută organizat, o dată pe an, bibliotecari din tot judeţul (nu pe zone) soarta bibliotecii tale şi nu-ţi faci măcar timp să participi ? O autonomie mizerabil înţeleasă. O mentalitate care-i dezonorează pe cei care iau salariu de bibliotecar, fără să fie cu adevărat slujitori ai cărţii şi ai comunităţii, cum presupune meseria noastră.

Şi totuşi, un bogat „bookfest” local la Reşiţa

Am preluat, în acest subtitlu, ideea bibliotecarei Maria Niţu, de la B.C.U. „Eugen Todoran” din Timişoara, dintr-o informare pe care colega noastră a pus-o pe site-ul Asociaţiei Bibliotecarilor din România. Dumneaei, ca scriitoare şi bibliotecară invitată, cunoscătoare de biblioteconomie la vârf, a târgurilor de carte, a ofertei editoriale din România, a evaluat exact această latură dominantă a Zilelor Bibliotecii Judeţene „Paul Iorgovici”, din Reşiţa. A fost un bun prilej de întâlnire cu editori şi scriitori diferiţi, cu cărţi diverse, cu opinii autorizate. O adevărată sărbătoare a cărţii, cu rezonanţe nu doar locale.

Pentru că, dincolo de dezbaterile profesionale de care aminteam, dincolo de premiile obişnuite (Persona Maxima, Bibliotecarul anului, Pana de înger, Donator libris), cu premianţi mulţi şi merituoşi, ediţia de care vorbim aici s-a remarcat mai ales prin consistenţa lansărilor de carte.

Înainte de a fi Oraşul cu Poeţi de azi, cu o economie în degrigolandă şi incertitudine, Reşiţa a fost un oraş al performanţei industriale. Cu adevărat european, prin vechime şi realizări. Explicabil de ce prima carte lansată a fost una tehnică. Este vorba de volumul „Roata de apă – Primul motor. De la născocire la invenţie…”, de Iacob I. Voia. Autorul, azi timişorean, a fost director al institutului reşiţean care a conceput între altele turbinele hidro de la Porţile de Fier. Dumnealui şi-a prezentat cartea prin comentarea succintă a unor ilustraţii video. Despre această apariţie şi despre bibliografia ştiinţifică bogată a autorului a vorbit şi dr. Dana Bălănescu.

În continuare, a fost prezentat şi discutat volumul „Şi veţi trece prin vamă ca fluturii” de Nicolae Sârbu. O carte de reportaje şi eseuri, fructificând ani mulţi de călătorii şi meditaţii. Cele văzute de autor în Franţa, Austria, Turcia, Serbia, Germania, sunt în permanenţă puse în legătură cu România şi sinuosul ei drum european. Au vorbit: scriitorul şi editorul Mircea Petean, de la editura „Limes” din Cluj-Napoca, criticii literari Maria Niţu şi Gheorghe Jurma, bibliotecara directoare Gabriela Şerban, din Bocşa.

Foarte consistentă, din acest punct de vedere, a fost ziua a doua, dedicată exclusiv lansărilor de carte. O tematică generoasă cum e „Românii de lângă noi. Identitatea lor culturală în context european” s-a materializat printr-o întâlnire cu editura „Augusta”, din Timişoara, cu preocupări şi realizări constante la acest capitol.

Au prezentat: doamna Augusta Anca, preşedinta Fundaţiei Augusta, precum şi scriitorul Adrian Dinu Rachieru, care, într-un expozeu bine informat, a prezentat şi cartea colegei bibliotecare Catinca Agache: „Literatura română în ţările vecine. 1945-2000”. O apariţie editorială de la Princeps Edit (Iaşi), care a presupus o îndelungată şi dificilă activitate de cercetare la faţa locului. Acolo unde trăiesc şi scriu români, într-o admirabilă şi străbună limbă română.

În după-amiaza aceleiaşi zile, dezbaterile s-au mutat, de la Biblioteca Germană „Alexander Tietz”, la Centrul de Carte „Banatica”. Aceasta reprezintă, de fapt, o materializare a colaborării cu Casa de Cultură „Corneliu Diaconovici” din Reşiţa.

Colega bibliotecară şi scriitoare Maria Niţu, din Timişoara, a adus în faţa noastră „Lecturi la fileu”, o carte de critică literară, în care se regăsesc comentarii despre mulţi scriitori din Caraş-Severin. A vorbit despre acest volum scriitorul Nicolae Sârbu. El a subliniat că avem nevoie de critici care să-i citească, înţeleagă, evalueze, promoveze, să-i apropie pe scriitori de cititori.

Maratonul de prezentări editoriale s-a încheiat seara târziu, prin prezentarea unei antologii de poezie semnată de Nicolae Sârbu, cu titlul şocant: „Cu pumnul pe I”. Este prima antologie a acestui autor, care abordează deopotrivă poezia, reportajul, eseul, articole de valorificare culturală. Confirmând cu modestie că managerul cultural nu-i rău să fie şi om de cultură.

Au prezentat, într-un fel sau altul: scriitorul Ion Cocora, directorul editurii”Palimpsest”, Bucureşti (caracterizări exacte, comentarii critice pertinente), actriţa Mălina Petre (lectură), poetul şi plasticianul N.D. Vlădulescu (autorul coperţilor), bibliotecarii Erwin Ţigla şi Eugenia Burileanu, directorul Horaţiu Vornica, scriitorul Iacob Roman, bibliotecara Victoria Bitte (traducere în limba engleză).

La sfârşitul celor trei zile, dedicate cărţii şi bibliotecii la Reşiţa, putem conchide că unele neîmpliniri metodice au fost suplinite prin atmosfera amicală şi relaxantă, dar mai ales prin seriozitatea cu care s-a făcut apropierea dintre noi, cititori, bibliotecari, scriitori şi diverse apariţii editoriale.

Prof. NICOLAE SÂRBU
Directorul Bibliotecii Judeţene “Paul Iorgovici” Reşiţa