Asociaţia Bibliotecarilor din România

În conformitate cu planul de activităţi al Secţiunii de Catalogare-Indexare a ABR, în zilele de 12 şi 13 mai 2008 a avut loc la Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iaşi sesiunea de lucru a secţiunii, având ca obiectiv fixarea coordonatelor pentru elaborarea unui ghid de catalogare, respectiv a unui ghid de indexare. Aceste ghiduri vor servi ca lucrări de referinţă şi instrumente de lucru pentru uniformizarea activităţilor desfăşurate în biblioteci şi instituţii similare din România. Deoarece s-a considerat că problemele privind prelucrarea informaţiei în cadrul Proiectului România, rămase restante la Conferinţa Naţională a ABR, s-ar putea discuta tot cu această ocazie, contextul fiind mai mult decât adecvat, aceste probleme au fost expuse şi discutate în deschiderea sesiunii de lucru. Aceste trei obiective au constituit agenda întrunirii de la Iaşi.

Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iaşi ne-a primit într-un spaţiu în care mirosul proaspăt de lemn al mobilierului nou încă plutea în aer. În acest cadru, ni s-au adresat cuvinte calde de bun-venit şi de succes de către domnul Alexandru Călinescu, directorul bibliotecii.

Prima parte a sesiunii de lucru a debutat prin discuţii în plen despre situaţia actuală a Proiectului România de descriere analitică a unor articole din periodice. Un scurt istoric al proiectului, făcut de Aurelia Stoica de la Serviciul Bibliografic al BCU Iaşi, ne-a reamintit că acesta a fost iniţiat printr-un ordin al Ministerului Educaţiei Naţionale în anul 1999. În martie 2000 s-a încheiat un protocol prin care s-a stabilit formatul de lucru.

La acest proiect urmau să colaboreze în parteneriat serviciile bibliografice din BCU Bucureşti, BCU Iaşi şi BCU Cluj. Obiectul proiectului era un set de publicaţii periodice care a fost divizat între cele trei participante la proiect, urmând ca articolele din aceste periodice să fie prelucrate analitic. Conform celor comunicate de Aurelia Stoica, BCU Iaşi a fost prima dintre aceste biblioteci care a trecut efectiv la lucrul în formatul stabilit. Iniţial, activitatea s-a desfăşurat într-o bază de date în Papyrus, ulterior datele bibliografice fiind importate în catalogul general în Aleph. În prezent, contribuţia BCU Iaşi la acest proiect înseamnă 115.000 de înregistrări bibliografice dintr-un număr de 57 de publicaţii periodice. Apreciem ca interesante informaţiile privind indexarea acestor articole din periodice prin descriptori în limba română şi în limba engleză (din Library of Congress Subject Headings), prezenţa titlului tradus şi, acolo unde acesta există, preluarea abstractului.

Situaţia derulării proiectului la BCU Cluj a fost raportată de Monica Lazăr. Aceasta s-a declarat în favoarea modului de lucru adoptat de BCU Iaşi, instituţie cu care există o strânsă colaborare pe această temă. În prezent la BCU Cluj se lucrează în Procite, baza de date având un număr de 15.884 de înregistrări. Se intenţionează importul înregistrărilor analitice din Procite în Aleph. Serviciul Bibliografic de la BCU Cluj are propriul vocabular de descriptori pentru indexarea articolelor din periodice în cadrul Proiectului România.

De la BCU Bucureşti a raportat situaţia bazei de date România Alina Paraschiv, participantă la prelucrarea articolelor din publicaţii din domeniul teologiei. Prezentarea sa a cuprins câteva exemple care ilustrează modul de lucru şi modul în care se face regăsirea informaţiei în baza de date România, bază de date separată de catalogul online general al bibliotecii. Se evidenţiază posibilitatea de a vizualiza legăturile dintre descrierea publicaţiei periodice şi descrierile analitice de articole care o compun. În finalul prezentării, Alina Paraschiv propune unificarea celor trei baze de date într-un catalog partajat care să permită căutarea simultană a informaţiei în cele trei componente ale parteneriatului.

Au fost întrebări şi comentarii care au demonstrat interesul şi curiozitatea unor participanţi în privinţa acestui proiect. O întrebare punctuală şi ferm adresată a fost cea a directoarei adjuncte a BCU Iaşi, Nona Popescu, privind numărul de titluri de periodice prelucrate analitic de BCU Bucureşti şi numărul de înregistrări existente în prezent în baza de date România. Cu ajutorul colegilor de la Bucureşti – cărora le mulţumim şi pe această cale – am aflat că sunt 31 de titluri de periodice descrise analitic în 4620 de înregistrări în cadrul proiectului România la BCU Bucureşti.

În concluzie, Aurelia Stoica a spus că este nevoie de mai multă comunicare şi mai multă transparenţă între factorii direct implicaţi în acest parteneriat în vederea uniformizării tehnicilor de lucru şi îndeosebi a indexării subiectelor.

Din partea organizatorilor, Carmen Hălciug, vicepreşedintă cu probleme de indexare a Secţiunii de Catalogare-Indexare a ABR a vorbit apoi despre separarea activităţilor şi despre nevoia de a câştiga timp prin discuţii separate pe cele două diviziuni ale secţiunii. Ca urmare, lucrările s-au desfăşurat în continuare separat, spre nemulţumirea celor care ar fi fost interesaţi să participe la discuţiile privind ambele activităţi. Acest lucru se întâmplă îndeosebi datorită tendinţei actuale de întrepătrundere a celor două tipuri de activităţi specifice prelucrării informaţiei, de ştergere a graniţelor care le separau, multe dintre elementele de date de catalogare descriptivă fiind comune cu acelea ale catalogării pe subiecte. De fapt, punctele de acces, elemente majore ale prelucrării informaţiei, cu excepţia celor de acces la subiect, sunt aceleaşi pentru ambele tipuri de activităţi.

În continuare voi prezenta discuţiile care au avut loc în cadrul subsecţiunii de indexare a Secţiunii de Catalogare-Indexare a ABR, la care am participat, urmând ca, pentru cealaltă subsecţiune, de catalogare, să adaug raportul întocmit de Olga Beşchea, vicepreşedintă cu probleme de catalogare a secţiunii.

Indexare
În prima zi s-a constatat o oarecare confuzie privind tipul de document pe care ar trebui să-l discutăm în vederea elaborării. A fost propus ca model pentru un ghid de indexare Ghidul RAMEAU de Carmen Hălciug (BCU Iaşi). Monica Lazăr (BCU Cluj) a fost de acord cu Victoria Frâncu (BCU Bucureşti) că un ghid de indexare trebuie să conţină o metodologie de lucru care să nu ţină seama de sistemul de bibliotecă. Monica Achiri (BCU Bucureşti) propune adoptarea în indexarea subiectelor a variantei FAST (Faceted Application of Subject Terminology) a OCLC, ca versiune simplificată a LCSH (Library of Congress Subject Headings) aplicată la RAMEAU. Liuba Dafinoiu (BCU Iaşi) se referă la necesitatea adoptării Ghidului RAMEAU pentru indexarea subiectelor, cu modificări ţinând cont de realităţile bibliotecilor româneşti şi de particularităţile limbii române. Monica Lazăr şi Carmen Hălciug vorbesc despre faptul că vedetele de subiect RAMEAU se predau la Universitatea din Cluj, respectiv se utilizează la BCU Cluj şi Iaşi de mai bine de 5 ani. Anca Haţapuc (BCU Iaşi), ca reacţie la prezentarea unor puncte de vedere teoretice privind indexarea de către Victoria Frâncu, evidenţiază lipsa acută şi nevoia de instrumente de lucru pentru indexatori şi apreciază ca urgentă trecerea la adaptarea Ghidului RAMEAU (inclusiv a terminologiei RAMEAU) la realităţile şi specificul socio-cultural românesc.

Prin urmare, discuţiile din prima zi au abordat probleme punctuale şi nu principii care să stea la baza elaborării unui ghid de indexare. Trebuie făcută precizarea că, la data propunerii unui asemenea ghid, septembrie 2007, în cadrul Conferinţei Naţionale a ABR de la Braşov, nu exista încă varianta în limba română a Ghidului RAMEAU. Apariţia online a variantei în limba română a Ghidului RAMEAU în noiembrie 2007, a generat, cum era normal, reacţii, în condiţiile continuării activităţilor de indexare la bibliotecile care practică această modalitate de reprezentare a subiectelor.

În concluzie, Ghidul RAMEAU va deveni un manual de indexare naţional care să permită indexarea unitară a subiectelor, pentru un limbaj de indexare care să fie, dincolo de rigorile impuse de traducere, reflectarea realităţilor istorice, geografice, sociale româneşti. În introducerea acestui ghid va fi prezentă o abordare teoretică a indexării care să fixeze definiţia, etapele, tipurile de indexare şi metodele utilizate.
A doua zi a discuţiilor a fost mai productivă, în condiţiile în care la acestea au fost prezenţi şi Dan Matei (CIMEC) şi Denise Rotaru (Biblioteca Naţională a României).

S-au evidenţiat următoarele:
1. Faptul că Biblioteca Naţională a României nu poate deţine monopol asupra limbajului de indexare, cu atât mai mult cu cât experienţa în utilizarea vedetelor de subiect a BNR este restrânsă.
2. Fişierele de autoritate pe subiecte vor deveni o sursă naţională dar accesibilă tuturor utilizatorilor.
3. Procedura de propunere şi adoptare a termenilor noi, preluată de la Bibliothèque nationale de France, este complicată şi inadecvată la realităţile româneşti. Termenul propus ar trebui să se poată utiliza şi să fie evidenţiat grafic astfel încât să poată fi identificat pentru validare.
4. Calitatea bibliotecilor utilizatoare a variantei în limba română a RAMEAU faţă de BNR.
5. Regimul fişierelor de autoritate de nume de persoane şi de colectivităţi deja create la bibliotecile universitare din Bucureşti Cluj şi Iaşi (în ordine alfabetică).
6. Înfiinţarea unui grup de editori ai vedetelor de subiect format din indexatori cu experienţă din mai multe instituţii, nu numai din BNR.

Prin prezenţa sa, coordonatoarea proiectului de traducere a RAMEAU, Denise Rotaru a contribuit la clarificarea unor aspecte privind stadiul în care se află proiectul.
• În 15 mai 2008 se postează ceea ce este deja verificat din Ghidul de indexare
• În zilele de 5-6 iunie are loc la BNR o întrunire cu toţi cei implicaţi în proiectul RAMEAU
• Până la 5 iunie se vor trimite observaţii la traducerea în limba română a Ghidului şi în particular, observaţii privind subdiviziunile de formă.
• În această toamnă, fără a se preciza data, se va introduce prima tranşă de termeni validaţi în formatul dedicat Lives-Ro
• Varianta abordării faţetate a subiectelor este acceptată de BNR.

În partea a doua a celei de-a doua zile s-a trecut la discutarea pe exemple concrete a unor termeni din Ghid, şi anume termeni referitori la subdiviziunile de formă ale subiectelor. S-au făcut observaţii privind unele denumiri improprii, trimiteri inadecvate, variante de singular/plural şi oportunitatea definirii precise a situaţiilor în care se foloseşte una sau cealaltă formă.

În pauza care a precedat această sesiune practică am fost invitaţi să vedem modul în care BCU Iaşi a optat să economisească timp şi efort intelectual pentru introducerea în formatul Aleph a fişelor de catalog tradiţional. Prin intermediul tehnicii OCR (Optical Character Recognition), în cadrul unui contract cu firma Content Conversion Specialists, Serviciul de Automatizare al BCU Iaşi preia fişele dactilografiate de catalog scanate şi le importă direct în formatul bibliografic din Aleph, punând la dispoziţia utilizatorilor elemente esenţiale pentru accesul la informaţie: titlu, autor şi cota documentului. Proiectul prevede finalizarea retroconversiei în 3 luni, ritmul de scanare a fişelor fiind de circa 400.000 de fişe pe lună.

Dr. Victoria Frâncu
Preşedintă a Secţiunii de Catalogare-Indexare a ABR

Catalogare
În prima zi de seminar, în cadrul Subsecţiunii Catalogare, Olga Beşchea (BCU Iaşi), a propus spre discuţie câteva coordonate ale proiectului de ghid naţional de catalogare. Coordonatele propuse au avut în vedere obiectivele, cerinţele şi principiile viitorului ghid, fazele preliminare realizării proiectului, parcurgerea etapelor de lucru. Pentru buna desfăşurare a activităţii în echipă, la nivel naţional, a fost propusă stabilirea unor grupuri de lucru, precum şi câteva modalităţi de lucru. În final a fost prezentat un plan sumar, orientativ, a conţinutului unui viitor ghid (cod) de catalogare, structurat în 2 părţi:
Partea I: Descrierea bibliografică – pe Zone bibliografice (conf. normelor ISBD(M)); Partea a II-a: Opere, expresii, puncte de acces (conform Declaraţiei de Principii de catalogare internaţionale – IFLA, 2008).

Au urmat discuţii care au avut ca punct de plecare definirea proiectului drept “cod” (ansamblu de reguli care permit transformarea unui limbaj în alt limbaj) sau ca “ghid” (conf. Dicţionarului explicativ de biblioteconomie şi ştiinţa informării/ Mircea Regneală: „document cuprinzând informaţii orientative pentru ca o persoană să poată duce la bun sfârşit o anumită lucrare”). A fost amintit faptul că de la „Ghidul de catalogare şi clasificare a colecţiilor bibliotecilor universitare din România” elaborat de un colectiv coordonat de Victoria Curcăneanu, nu a mai fost elaborat un ghid de anvergură nici pentru bibliotecile universitare şi nici cu acoperire asupra tuturor tipurilor de biblioteci.

S-a discutat apoi despre oportunitatea implementării termenilor promovaţi de Principiile de la Frankfurt (IFLA, 2004), despre intenţia viitorului ghid de a fi util tuturor catalogatorilor din orice bibliotecă din ţară, indiferent de formatul sau softul folosit. Mariana Ignat (BAR, Filiala Iaşi) a propus ca viitorul ghid să fie supervizat de CNB. Mihaela Dragu (BAR, Filiala Bucureşti) menţionează faptul că Biblioteca Naţională trebuie să fie implicată în elaborarea ghidului, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul codurilor naţionale de catalogare şi indexare din alte ţări cu tradiţie în biblioteconomie. Întrucât nu a fost nici o persoană de la BNR prezentă la seminar, se va lua legătura în mod special cu Serviciul Catalogare de la aceasta bibliotecă.

Dan Matei (CIMEC) ne avertizează că versiunea actuală a UNIMARC-ului nu este total compatibilă cu aplicarea modelului FRBR, iar viitorul cod ar trebui să aibă în vedere adaptarea la modelul FRBR; pentru rapiditatea comunicării între grupurile de lucru propune crearea unui blog.

Lacrămioara Chihaia (BCU Iaşi) propune ca, înainte de a începe lucrul efectiv, ar fi bine să ne inspirăm şi din experienţa altor biblioteci, ca exemplu AACR2 (Anglo-American Cataloguing Rules, 2nd ed.). Un exemplu în acest sens îl găsim la ghidul de catalogare al Cehiei (AAKP), inspirat din AACR2.

S-a pus în discuţie problema alocării timpului de lucru necesar pentru alcătuirea ghidului. Practic, în timpul celor 8 ore de serviciu este greu de crezut că se va putea lucra pentru ghid. Sunt necesare negocieri între ABR şi conducerile bibliotecilor prin care să se găsească soluţii în privinţa resurselor materiale şi de timp alocate realizării ghidului naţional de catalogare.

În ziua a 2-a s-a convenit asupra împărţirii responsabilităţilor între cei care vor lucra la ghid. Toţi participanţii au fost de acord cu ideea că descrierea bibliografică, conformă normelor ISBD, să se oprească numai la monografii (într-o primă fază) şi să fie structurată pe două nivele: I – Partea teoretică şi II – Partea practică, cu exemple concrete, din formate diferite, utilizate de bibliotecile din ţară (exemple concrete care pot constitui surse de discuţii în conceperea de reguli în noul ghid);

Au fost schiţate 4 grupuri de lucru, cu sarcini stabilite:
Gr. 1 : se va ocupa de tot ce înseamnă “Titluri” conform ISBD (M)
(responsabile Biblioteca Naţională, Biblioteca Academiei şi BCU Bucureşti );
Gr. 2 : se va ocupa de responsabilităţi (“Autorii”) şi de Zona ediţiei
(responsabile BCU Iaşi şi BCU Cluj);
Gr. 3: se va ocupa de : Descrierile pe nivele, Zona notelor şi Zona publicării
(responsabilă BCU Timişoara);
Gr. 4: se va ocupa de “Colecţii” şi de Zona descrierii fizice
(responsabilă BCU Bucureşti)

Nu au fost stabilite încă persoanele care să se ocupe concret de alcătuirea ghidului şi nici nu au fost fixate încă termenele.

S-a convenit ca până în data de 1 iunie sa fie făcute cunoscute numele persoanelor care vor face parte din cele 4 grupuri de lucru şi să se schiţeze planul lor de activitate. În funcţie de timpul aprobat a fi alocat membrilor grupurilor de lucru de către conducerile bibliotecilor, pentru desfăşurarea acestei activitaţi, va putea fi stabilită, cu aproximaţie, şi durata acţiunii.

Au fost stabilite şi instrumentele de lucru pentru a se crea cadrul unei uniformizări a activităţii (ultimele actualizări ale documentelor IFLA) : Normele ISBD(G) şi ISBD(M), Manualul UNIMARC, Declaraţia de Principii de catalogare internaţionale (IFLA, 2008), alte coduri naţionale de catalogare (din ţări cu experienţă în biblioteconomie şi cu care deja ne-am obişnuit de-a lungul anilor în descrierea bibliografică).

Comunicarea cât mai rapidă între grupuri, şi nu numai, s-a convenit a fi făcută printr-un blog. La aceste discuţii sunt invitati bibliotecari din toată ţara care să intervină cu cazuri concrete, cu exemplificarea şi clarificarea lor, cazuri care ar putea fi folositoare ghidului. Pe acest blog vor fi publicate şi capitole din ghid, pe parcursul elaborării lor, pentru a fi aduse la cunoştinţa catalogatorilor din ţară.

Au urmat discuţii, bazate pe experinţele catalogatorilor prezenţi, asupra unor cazuri concrete din descrieri bibliografice pe nivele .

Olga Beşchea
Vicepreşedintă a Secţiunii de Catalogare-Indexare a ABR

Concluzii şi mulţumiri

1. Ghidul RAMEAU în varianta sa în limba română, cu amendamente, modificări şi completări care să reflecte realităţile socio-culturale româneşti va deveni ghid naţional de indexare.
2. Numele limbajului naţional de indexare rezultat din traducerea listei de vedete de subiect RAMEAU nu este definitiv şi se aşteaptă propuneri de denumire (exemplu: REpertoriu de Vedete de Subiect – REVS)
3. În partea introductivă a ghidului de indexare se va include o abordare teoretică a indexării care să fixeze definiţia, etapele, tipurile de indexare şi metodele utilizate.
4. Până la proxima întrunire a Secţiunii de Catalogare-Indexare ce va avea loc în zilele de 5-6 iunie 2008 la Biblioteca Naţională a României, bibliotecarii sunt invitaţi să participe la revizuirea termenilor referitori la subdiviziuni de formă din varianta românească a ghidului RAMEAU http://www.bibnat.ro/lives.php şi să comunice observaţiile lor pe adresa denise.rotaru@bibnat.ro
5. Trebuie clarificată relaţia dintre bibliotecile din România şi BNR în privinţa construirii limbajului de indexare având în vedere că traducerea RAMEAU este un punct de plecare în construirea ghidului de indexare şi a limbajului naţional de indexare.
6. Ghidul (Codul) naţional de catalogare va urma exemplul unor coduri naţionale din ţări cu experienţă îndelungată în acest domeniu. AACR2, Manualul UNIMARC, Declaraţia de Principii de Catalogare Internaţionale (IFLA, 200 vor constitui surse pentru alcătuirea ghidului de catalogare.
7. S-au stabilit grupurile de lucru şi obiectivele fiecăruia dintre acestea cu responsabilităţi la nivel de instituţie. Intr-o etapă ulterioară se vor stabili membrii acestor grupuri de lucru.
8. Comunicarea dintre grupuri şi membrii lor va fi mijlocită printr-un blog pe care vor fi publicate şi capitole din ghid, pe parcursul elaborării lor.

Nu vom încheia înainte de a mulţumi organizatorilor pentru modul în care ne-au găzduit, pentru climatul favorabil discuţiilor de pe parcursul sesiunilor de lucru, pentru inspiratele pauze de cafea în care au avut loc discuţii constructive şi, mai ales, pentru pauza în care am fost fascinaţi de modalitatea modernă de retroconversie a fişierului tradiţional prin scanare şi preluare în format Aleph a fişelor de catalog. Este o dovadă a modului în care sunt alocate la BCU Iaşi resursele, pentru o maximă eficienţă în planul utilizării tuturor surselor de informaţii ale bibliotecii, regăsirii exhaustive a informaţiei şi un model de economisire a timpului şi a efortului intelectual. Sala multimedia este un alt exemplu de adaptare la nou şi de eficientizare a spaţiului mereu insuficient al oricărei biblioteci.

Mulţumim şi pentru condiţiile de cazare şi nu putem decât să regretăm că nu ne-am putut delecta mai mult timp cu frumuseţile oraşului Iaşi.

Bucureşti, 16 mai 2008

În şedinţa sa din data de 18 aprilie 2008, Consiliul de conducere a aprobat următorul calendar al întrunirilor de lucru ale secţiunilor profesionale ale ABR (pentru detalii, vă rugăm să luaţi legătura cu preşedinţii de secţiuni):

Secţiunea Catalogare, clasificare, indexare
Preşedinte: Victoria Frâncu - francu@bcub.ro (Biblioteca Centrală Universitară “Carol I” din Bucureşti)
Loc de desfăşurare şi perioada: BCU Iaşi, 12-13 mai 2008

Secţiunea Legislaţie de bibliotecă si perfecţionare profesională
Preşedinte: Luminiţa Miron - miron@bcub.ro (Biblioteca Centrală Universitară “Carol I” din Bucureşti)
Loc de desfăşurare şi perioada: BCU Bucureşti, 29 mai 2008

Secţiunea Comunicarea documentelor şi împrumutul interbibliotecar
Preşedinte: Rodica Istrate - ristrate@library.tuiasi.ro (Biblioteca Universităţii Tehnice “Gh. Asachi” din Iaşi )
Loc de desfăşurare şi perioada: Biblioteca Universităţii Tehnice din Iaşi, 29-30 mai 2008

Secţiunea Informatizare
Preşedinte: Doina Ostafe - dostafe@bcut.ro (Biblioteca Centrală Universitară “Eugen Todoran” din Timişoara)
Loc de desfăşurare şi perioada: Timişoara, 5-6 iunie 2008

Secţiunea Referinţe
Preşedinte: Mariana Ianuş - mianus@library.tuiasi.ro (Biblioteca Universităţii Tehnice “Gh. Asachi” din Iaşi)
Loc de desfăşurare şi perioada: Biblioteca Universităţii Tehnice din Iaşi, 6-7 iunie 2008

Secţiunea Periodice
Preşedinte: Luminiţa Daniş - lumida@bcu-iasi.ro (Biblioteca Centrală Universitară “Mihai Eminescu” din Iaşi)
Loc de desfăşurare şi perioada: BCU Iaşi, 12-13 iunie 2008

Secţiunea Achiziţie şi dezvoltarea colecţiilor
Preşedinte: Viorica Iepureanu - vic@bcub.ro (Biblioteca Centrală Universitară “Carol I” din Bucureşti)
Loc de desfăşurare şi perioada: Biblioteca Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară - Iaşi, 12-13 iunie 2008

Secţiunea Statistică şi evaluare
Preşedinte: Adriana Szekely - adriana@bcucluj.ro (Biblioteca Centrală Universitară “Lucian Blaga” din Cluj-Napoca)
Loc de desfăşurare şi perioada: BCU Iaşi, 12-13 iunie 2008

Secţiunea Colecţii speciale, conservare şi restaurare
Preşedinte: Lăcrămioara Chihaia - chihaia@bcu-iasi.ro (Biblioteca Centrală Universitară “Mihai Eminescu” din Iaşi)
Loc de desfăşurare şi perioada: BCU Iaşi, 12-13 iunie 2008

O prezentare a lucrărilor secţiunii şi alte opinii cu privire la desfăşurarea Conferinţei Naţionale de la Braşov sunt disponibile pe blogul Prolibro, sub semnătura doamnei Victoria Frâncu, preşedintele secţiunii.

La adresa http://www.abr.org.ro/haga.htm puteţi citi impresiile colegei noastre Victoria Frâncu, preşedintele Secţiunii Catalogare-Indexare a ABR, în urma participării sale la seminarul internaţional cu tema Information Access for the Global Community (Haga, 4-5 iunie 2007), dedicat Clasificării Zecimale Universale.

În zilele de 19 şi 20 aprilie 2007 a avut loc la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din Bucureşti seminarul privind fişierele de autoritate UNIMARC şi indexarea precoordonată la iniţiativa Secţiunii de Catalogare-Indexare a Asociaţiei Bibliotecarilor din România (ABR). Evenimentul s-a bucurat de participarea unor specialişti în catalogare, indexare şi informatizare din diverse tipuri de biblioteci dintre care menţionăm: Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” – Cluj, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” – Iaşi, Biblioteca Centrală Universitară „Eugen Todoran” – Timişoara, Biblioteca Naţională a României, Biblioteca Academiei Române, Biblioteca Metropolitană – Bucureşti, Biblioteca Judeţeană Iaşi, Biblioteca Judeţeană Constanţa, Biblioteca Universităţii „Transilvania” – Braşov, Biblioteca Universităţii Naţionale de Apărare – Bucureşti, CIMEC – Bucureşti. De la instituţia gazdă au participat bibliotecari din serviciile de catalogare, indexare, periodice şi informatizare. În continuare prezentăm momentele mai importante ale desfăşurării întâlnirii iar în final vom schiţa câteva concluzii desprinse pe parcursul seminarului. Victoria Frâncu (BCU Bucureşti) le mulţumeşte participanţilor pentru răspunsul la invitaţia lansată şi anunţă programul întâlnirii. Robert Coravu (director adjunct al BCU Bucureşti) face o introducere în care le urează bun venit invitaţilor la prima reuniune profesională organizată sub egida Asociaţiei Bibliotecarilor din România şi evidenţiază interesul pe care îl prezintă pentru comunitatea bibliotecară românească cele două teme care fac obiectul seminarului. Seminarul se doreşte a constitui cadrul pentru un schimb productiv de opinii şi de cunoştinţe privind fişierele de autoritate şi indexarea precoordonată. Obiectivele seminarului sunt:

* de a defini principalele noţiuni vehiculate în cadrul celor două teme,
* de a vedea în ce constă necesitatea şi funcţiile fişierelor de autoritate,
* de a exemplifica structuri de fişiere de autoritate UNIMARC,
* de a discuta avantajele indexării precoordonate în condiţiile existenţei unui catalog colectiv (Metalib) în care bibliotecile participante folosesc în prezent tehnici diferite de indexare
* de a ilustra prin structuri de câmpuri din Blocul 6– al formatului UNIMARC modul în care poate fi înregistrată informaţia referitoare la subiect în scopul demarării unor tehnici comune de indexare precoordonată.
* de a face cunoscut stadiul actual al proiectului de traducere a limbajului de indexare RAMEAU în limba română

Victoria Frâncu prezintă lucrarea intitulată „Fişiere de autoritate în bibliotecile actuale: necesitate şi funcţii”, lucrare derivată dintr-un document IFLA al Grupului de lucru FRANAR (Functional Requirements and Numbering of Authority Records)[1]. După prezentare se trece la discuţii pe marginea lucrării prezentate. Se discută despre fişierele de autoritate pentru nume de persoană, de instituţie, de titlu şi de subiect în general.

După pauza de cafea urmează prezentarea experienţelor în construirea fişierelor de autoritate a reprezentanţilor bibliotecilor participante la seminar.

Nina Botez (BCU Cluj) face o prezentare a fişierelor de autoritate construite de bibliotecari de la BCU Cluj în format UNIMARC în sistemul Aleph 500. Îşi exprimă regretul că, datorită unor disfuncţii ale sistemului nu este vizibilă afişarea câmpurilor UNIMARC, ci numai afişarea pentru public. Orice modificare a unei înregistrări (de exemplu, introducerea unui nou termen nepreferat sugerat de utilizator) atrage imposibilitatea vizualizării înregistrării

Ion Podocea (BCU Bucureşti) intervine cu o întrebare privind decizia pentru intrarea principală la subiect geografic.

La BCU Cluj, intrările la locul geografic ca vedetă de subiect principală se fac conform regulilor RAMEAU i.e. în cazul subiectelor de geografie, istorie, monografie regională, economie, însoţite de subdiviziune de subiect şi de subdiviziune cronologică. În continuare Nina Botez prezintă structura câmpurilor UNIMARC pentru autorităţi nume comun (subiect propriu-zis).

Marcela Popa (BCU Iaşi) prezintă fişierele de autoritate pentru nume de instituţii.

Pentru nume de persoană, dar nu numai pentru acestea, trebuie să nu se facă confuzia între structura fişierului de autoritate şi utilizarea autorităţii în fişierul bibliografic. Primul se utilizează cu un plus de valoare în înregistrările bibliografice prin vedetele construite.

Tabita Chiriţă (Biblioteca Naţională a României) subliniază necesitatea parametrizării corecte a structurii câmpurilor din fişierele de autoritate şi cele bibliografice în cadrul sistemelor integrate de bibliotecă utilizate.

Victoria Frâncu (BCU Bucureşti) remarcă faptul că legătura dintre fişierele de autoritate şi cele bibliografice are loc prin numărul de sistem, fişierul de autoritate pentru nume de persoană fiind apelat ori de câte ori este necesar pentru completarea câmpurilor 600 (nume de persoană ca subiect) şi 700 (nume de persoană ca responsabilitate intelectuală).

Constanţa Dumitrăşconiu (BCU Bucureşti) prezintă fişierul de autoritate pentru Aleksandr Soljeniţîn, insistând cu detalii asupra fiecărui câmp al fişierului.

Se subliniază şi toţi participanţii sunt de acord că sarcina construirii fişierelor de autoritate ar trebui să aparţină agenţiei bibliografice naţionale, i.e. Bibliotecii Naţionale a României printr-un serviciu specializat. Mai ales în cazul unor fişiere de autoritate complexe, cu multe variante şi trimiteri ca în cazul prezentat.

Lăcrămioara Chihaia (BCU Iaşi) subliniază faptul că în Europa de Vest atribuţiile privind construirea fişierelor de autoritate sunt împărţite între bibliotecile importante. În Germania, de exemplu, o persoană face 2000 de înregistrări de autoritate de diferite grade de complexitate pe an. În continuare Lăcrămioara Chihaia explică structura câmpurilor pentru fişierele de autoritate pentru nume de persoană şi nume de instituţii. Pentru prima categorie de fişiere de autoritate au fost alese exemple de autori clasici (exemplu Probus, Pseudo-Probus), dar şi un autor fictiv. Bogăţia informaţiei existente într-un asemenea fişier a fost în măsură să stârnească admiraţie pentru modul amănunţit şi seriozitatea cu care s-au construit aceste instrumente de lucru la BCU Iaşi. Pentru al doilea tip de fişiere de autoritate s-au folosit ca exemple înregistrări pentru Academia Română şi Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu. Un amănunt extrem de important pentru posibilităţile largi de informare şi o ilustrare a funcţiei de referinţă a fişierelor de autoritate au fost link-urile la adresele web ale autorilor prezenţi în festival, alte ediţii ale festivalului, etc.

Un alt motiv de admiraţie faţă de modul în care lucrează la fişierele de autoritate bibliotecarii de la BCU Iaşi este afişarea unor variante de nume de persoană la care se utilizează alte seturi de caractere decât cele latine, adică scriere cu caractere chirilice, greceşti şi arabe, facilitate permisă în afişarea pentru public de Aleph 500.

Măriuca Stanciu (Biblioteca Academiei Române) a prezentat ceea ce a denumit drept „produse de bibliotecă virtuală”, mai precis imagini scanate ale manuscriselor eminesciene existente în Donaţia Maiorescu din colecţiile bibliotecii. Acestea sunt accesibile prin link-uri permise de Aleph 500 din înregistrările bibliografice. S-au urmărit două scopuri în acest proiect: conservarea şi prezervarea colecţiilor şi lărgirea accesului la aceste resurse. În acest proiect au participat 3 persoane, una care a scanat imaginile, una care a facut catalogare şi una de la Serviciul de informatizare care supraveghează link-urile. Pentru viitor există un proiect de scanare a paginilor de titlu pentru colecţia de carte veche românească existentă în Biblioteca Academiei.

Robertina Stoica (CIMEC) a fost invitată în continuare să prezinte Catalogul incunabulelor din România, un produs realizat în ROMARC conţinând circa 1500 de înregistrări. Cartea veche românească existentă în baza de date a CIMEC deocamdată nu se poate accesa din site datorită unor restricţii tehnice.

În partea a doua a zilei se fac propuneri de structuri pe tipuri de fişiere de autoritate.

Nina Botez (BCU Cluj) vorbeşte despre utilizarea câmpurilor de note din UNIMARC (300, 305, 320 şi 330) şi legătura obligatorie dintre câmpurile de note şi alte câmpuri din structura fişierului de autoritate (de exemplu, câmpul 305 impune obligativitatea existenţei unui câmp 550).

Decizia BCU Cluj a fost de aplicare integrală a regulilor RAMEAU de construire a fişierelor de autoritate, rămânând ca în momentul în care traducerea ghidului şi a autorităţilor RAMEAU devin publice să se adopte o politică de indexare naţională, general valabilă.

Se exemplifică legătura dintre fişierele de autoritate de subiect şi fişierele bibliografice prin posibilităţile de navigare oferite de structura fişierului de autoritate de subiect şi anume prin relaţiile semantice de tip termen generic, termen specific şi termen asociat. De asemenea se face un paralelism între subcâmpul $j şi câmpul 608 dar şi dintre $y şi câmpul 607.

Marcela Popa (BCU Iaşi) prezintă în continuare structuri de fişiere de autoritate pentru instituţii (câmpurile 210, 305, 330, 340, 410, 510, 810). Exemplele alese pentru ilustrare sunt Biblioteca Naţională a României, Banca Naţională a României, Biserica Ortodoxă Română şi Formaţia Phoenix. În legătură cu ultimul exemplu, fişierul de autoritate oferă link-uri către înregistrări de autoritate pentru numele membrilor formaţiei.

Pentru colectivităţi temporare exemplul ales este Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu. Se evidenţiază existenţa în structura fişierului a câmpului 410 pentru variante de nume ale festivalului şi a câmpului 510 pentru ediţii diferite ale festivalului.

Mihaela Cristea (BCU Timişoara) insistă asupra importanţei parametrizării pentru evitarea situaţiilor în care deciziile luate iniţial au necesitat corecţii ample. Autorităţile de nume de persoane sunt diferenţiate astfel: (1) autorii care au scris sub nume real şi sub pseudonim necesită două înregistrări de autoritate (2) autorii care au scris sub nume real şi sub mai multe pseudonime necesită mai multe înregistrări de autoritate.

În rezumat, prima zi a seminarului a cuprins:

- prezentarea lucrării despre necesitatea şi funcţiile fişierelor de autoritate

- discuţii privind materialul elaborat de Grupul de lucru FRANAR

- prezentări de structuri de fişiere de autoritate de la biblioteci care au deja fişiere de autoritate construite cu discuţii şi opinii referitoare la structuri de câmpuri care intră în componenţa acestora cu exemple reale din bazele de date ale bibliotecilor participante.

A doua zi a seminarului s-a deschis cu prezentarea de către Victoria Frâncu a unui material despre Semnificaţiile indexării (link către prezentarea .ppt). Urmează apoi discuţii referitoare la avantajele şi dezavantajele indexării postcoordonate.

Anca Haţapuc (BCU Iaşi) pledează în favoarea indexării precoordonate care conferă mai multă precizie în reprezentarea subiectului. Exemplul utilizat este al unui subiect din domeniul istoriei, în care aspectul cronologic, dacă este dublu pentru două locuri geografice diferite, poate genera confuzii datorită momentului combinării termenilor diferit de momentul atribuirii lor în descrierea bibliografică.

După discuţii pro şi contra la care participă mai mulţi dintre cei prezenţi, Victoria Frâncu subliniază că diferenţa principală între o tehnică de indexare şi alta este că nivelul de expertiză în indexare este diferit, indexarea precoordonată fiind mult mai analitică şi având nişte reguli gramaticale şi de sintaxă elaborate care nu există sau sunt mult simplificate în indexarea postcoordonată. Dezavantajul principal al celei dintâi tehnici de indexare este că pe măsura îmbogăţirii vocabularului, adică a creşterii numărului lanţurilor de vedete de subiect, vocabularul în integralitatea sa devine greu de utilizat. Acest dezavantaj a fost avut în vedere în momentul iniţierii proiectului FAST (Faceted Application of Subject Terminology) de către un grup de specialişti de la OCLC pornind de la ideea simplificării sintaxei LCSH (Library of Congress Subject Headings).

Indexarea precoordonată este în avantajul utilizatorului oferindu-i acestuia formule de căutare a informaţiei şi facilitând astfel regăsirea informaţiei.

Victor Duţescu (Biblioteca Naţională a României) atrage atenţia asupra importanţei justificării unei eventuale abordări a indexării precoordonate pe modelul FAST.

Victoria Frâncu lansează spre dezbatere motivul pentru care, în momentul diversificării metodelor de indexare prin introducerea vedetelor de subiect pe lângă indicii de Clasificare Zecimală Universală, nu s-a optat pentru indexarea precoordonată. Se emit opinii de către Tabita Chiriţă, Victor Duţescu, Ion Podocea, Diana Cristea, Victoria Frâncu.

Concluzia este că în indexarea precoordonată se impune o gândire analitică asupra subiectului şi respectarea strictă a unor reguli gramaticale şi de sintaxă. Succesiunea subdiviziunilor de subiect trebuie riguros respectată, conform regulilor limbajului de indexare – în speţă RAMEAU – , cu scopul construirii unui index uniform şi pentru o regăsire „elegantă” (Nina Botez – BCU Cluj).

Pentru un moment, seminarul a fost întrerupt de intrarea domnului director al BCU Bucureşti, Mircea Regneală, preşedinte al ABR, care a salutat participanţii, şi-a exprimat regretul pentru a nu fi fost prezent la deschidere şi ne-a urat succes.

Victor Duţescu (BNR) insistă asupra obligativităţii precedării momentului indexării de căutarea informaţiei de către indexator, pentru evitarea diversificării inutile a formulelor de indexare.

În continuare Tabita Chiriţă (BNR) prezintă stadiul în care se află proiectul de traducere în limba română a limbajului RAMEAU. Conform promisiunii reprezentanţilor Bibliotecii Naţionale a României Ghidul RAMEAU se află la a doua corectură, ea va fi gata în circa două săptămâni. Se promite data de 15 mai 2007 ca termen pentru apariţia Ghidului RAMEAU în limba română, în variantă citibilă pe calculator. În privinţa listei de vedete de subiect acestea sunt deja validate de către nucleul RAMEAU constituit la BNR şi a mai rămas doar ordonarea alfabetică a termenilor conform alfabetului limbii române.

O problemă este că baza de date RAMEAU, inclusă pe CD-ROM-uri, este, de fapt pusă într-un editor de text şi trebuie portată într-o bază de date propriu-zisă, operaţiune care necesită o analiză minuţioasă şi decizii bine justificate. O altă problemă este că formatul în care există în prezent limbajul RAMEAU este INTERMARC, un format compatibil UNIMARC, dar nu perfect echivalent cu acesta. Drept care, sunt necesare comparaţii foarte atente de câmpuri pentru a evita inadvertenţele şi greşelile de conversie.

Termenul promis pentru pregătirea conversiei INTERMARC-UNIMARC este 30 iunie 2007, când se va achiziţiona un soft în care să funcţioneze baza de date. Până la sfârşitul anului 2007 se preconizează configurarea bazei de date, iar la sfârşitul anului 2008 se preconizează darea în folosinţă generalizată a limbajului RAMEAU, care astfel va deveni limbaj naţional de indexare în bibliotecile româneşti.

Marinela Popa (BCU Iaşi) vorbeşte despre problemele ridicate de programele de conversie din experienţa BCU Iaşi în momentul trecerii la sistemul Aleph 500.

Structurile de câmpuri folosite în indexarea precoordonată vor fi discutate în continuare de participanţii la masa rotundă. Anca Haţapuc (BCU Iaşi) discută despre necesitatea adaptării termenilor limbajului RAMEAU la realităţile româneşti (exemple: Junimism, Ortodoxie, etc.).

Tabita Chiriţă (BNR) vorbeşte despre modul în care se estimează să fie administrat limbajul de indexare RAMEAU în viitor de către un colectiv de specialişti de la BNR, colectiv ce va fi constituit în lunile care urmează. Către acest colectiv se vor trimite propunerile de termeni care vor fi analizate şi validate sau nu. Membrii acestui colectiv vor fi în relaţie directă cu specialişti din diverse domenii care vor fi consultaţi ori de câte ori va fi necesar.

În continuare Anca Haţapuc (BCU Iaşi) prezintă structura câmpurilor şi a subcâmpurilor UNIMARC utilizate în indexarea precoordonată la BCU Iaşi. Fiecare câmp din blocul 6– este analizat iar particularităţile în utilizare sunt ilustrate cu exemple.

Victoria Frâncu (BCU Bucureşti) propune stabilirea unei liste comune de subdiviziuni de formă pe care s-o utilizeze toate bibliotecile. S-au evidenţiat diferenţele dintre termeni precum istoric şi prezentare istorică, sau manual universitar, curs universitar, suport de curs, congres, congrese, dicţionar (limba) sau dicţionar limba, etc. Termenul pentru trimiterea listelor cu propuneri de subdiviziuni de formă la BCU Bucureşti este stabilit pentru 10 mai 2007.

Nina Botez (BCU Cluj) revine cu prezentarea structurii câmpurilor şi a subcâmpurilor UNIMARC utilizate în indexarea precoordonată. Pornind de la exemplul înregistrării de autoritate Şcoala istorică de economie care are ca termeni specifici nume de persoană prezintă toate posibilităţile de acces pe care oferă o asemenea înregistrare.

Se pune problema formei subdiviziunilor geografice avându-se în vedere sintaxa RAMEAU, mai concret, se discută dacă este necesară menţionarea numelui de ţară ori de câte ori avem de-a face cu subdiviziuni geografice. Se concluzionează că trebuie studiat modul în care sunt reprezentate acestea în RAMEAU şi urmată regula. O altă problemă care se discută este modul în care sunt reprezentate subiectele în cazul descrierilor de călătorii.

În continuare Constanţa Dumitrăşconiu (BCU Bucureşti) prezintă un fişier de autoritate de titlu uniform pentru Cronica lui Nestor şi explică toate amănuntele şi particularităţile acestei înregistrări. Discută apoi despre înregistrări de autoritate pentru colectivităţi temporare (festivaluri, târguri), exemplificând cu Festivalul George Enescu, entitate pentru care se face o singură înregistrare de autoritate care comportă legături cu alte colectivităţi, participanţi, persoane fizice, etc.

Diana Cristea (BCU Bucureşti) prezintă un fişier de autoritate pentru Universitatea Politehnică din Bucureşti, o înregistrare complexă cu link la site-ul instituţiei şi multe variante de nume cu date de identificare pentru fiecare variantă în parte.

Victoria Frâncu face încheierea seminarului mulţumind tuturor pentru participare, pentru modul în care au înţeles să răspundă invitaţiei, iar colegilor de la BCU Bucureşti pentru modul în care au contribuit la organizarea şi desfăşurarea în bune condiţii a seminarului. De asemenea apreciază că acesta a fost util şi şi-a atins obiectivul de a face cunoscute experienţe şi opinii în privinţa celor două teme: fişiere de autoritate şi indexarea precoordonată. Faptul că s-au expus puncte de vedere şi s-au generat discuţii constructive la care participanţii au fost activi, că s-a convenit asupra necesităţii adoptării unei liste unice de subdiviziuni de formă, că s-a prezentat stadiul în care se află proiectul de traducere în limba română a limbajului RAMEAU, constituie tot atâtea argumente pentru afirmaţia de mai sus şi un bun început pentru activităţile următoare ale Asociaţiei Bibliotecarilor din România.

Victoria Frâncu

Preşedinta Secţiunii de Catalogare-Indexare

25 aprilie 2007

[1] http://www.ifla.org/VII/d4/wg-franar.htm

Dragi colegi,

Seminarul Sectiunii de Catalogare-Indexare al ABR anuntat în data de 3 aprilie 2007 a avut ecoul scontat. Pâna în prezent si-au anuntat participarea urmatoarele institutii:

1. BCU Timisoara - 3 persoane
2. BCU Iasi - 2 persoane (sau mai multe)
3. Biblioteca Nationala a României - 4 persoane
4. Biblioteca Academiei Române - 10 persoane
5. Biblioteca Judeteana Iasi - 2 persoane

De la BCU Cluj înca nu am primit confirmarea de participare datorita unei activitati de formare cu caracter local aflata în desfasurare în aceeasi saptamana cu seminarul nostru. Speram însa ca vom fi onorati cu participarea macar a unei persoane din partea BCU Cluj, cunoscuta fiind experienta acestei biblioteci în cele doua domenii de interes ale seminarului: fisiere de autoritate Unimarc si indexare precoordonata. Contam pe BCU Cluj.

De la BCU Bucuresti vor participa persoane implicate în activitatile de catalogare si indexare.

Seminarul va avea loc la BCU Bucuresti, în Sala Galateca.

Programul preliminar al seminarului este disponibil mai jos. Orice sugestie sau corectie la program este binevenita. In privinta desfasurarii momentelor din program in care sunt anuntate prezentari de exemple, v-am fi foarte recunoscatori daca ati veni pregatiti cu cât mai multe asemenea exemple pentru a extrage reguli si a formula concluzii în care sa se reflecte varietatea de situatii existente în practica bibliotecara. Asa cum am anuntat initial, concluziile vor fi redactate si postate pe lista de discutii biblos.

Va asteptam peste o saptamana,
V. Frâncu
E-mail: francu@bcub.ro

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN ROMÂNIA
SECŢIUNEA DE CATALOGARE-INDEXARE

SEMINAR PRIVIND FIŞIERELE DE AUTORITATE UNIMARC ŞI INDEXAREA PRECOORDONATĂ

Bucureşti, 19-20 aprilie 2007

PROGRAM PRELIMINAR

Joi, 19 aprilie 2007

9.00 – 9.30 Primirea participanţilor

9.30 – 10.00 Argumente privind necesitatea şi funcţiile fişierelor de autoritate în activitatea bibliotecară – Victoria Frâncu (BCU „Carol I” – Bucureşti)

10.00 – 10.30 Discuţii pe marginea lucrării prezentate

10.30 – 11.00 Pauză de cafea

11.00 – 13.00 Exemple de fişiere de autoritate UNIMARC din experienţa bibliotecilor participante şi propuneri de structuri pe categorii de fişiere de autoritate

13.00 – 14.00 Pauză de prânz

14.00 – 16.00 Discuţii şi concluzii

Vineri, 20 aprilie 2007

9.00 – 10.30 Opinii privind indexarea precoordonată în contextul partajării resurselor bibliografice şi al indexării unitare – masă rotundă

10.30 – 11.00 Pauză de cafea

11.00 – 12.00 Exemple de indexare precoordonată cu utilizarea câmpurilor din Blocul 6– al formatului UNIMARC

12.00 – 14.00 Discuţii şi concluzii

Dragi colegi,

Având în vedere nevoia de uniformitate în tehnicile de lucru în conditiile existentei unor cataloage online bazate pe formatul UNIMARC, va propunem spre reflectie tema un seminar privind fişierele de autoritate UNIMARC şi indexarea precoordonată. Seminarul Sectiunii de Catalogare-Indexare se doreste a fi o sesiune de lucru în care sa se discute situatii concrete cu exemple din cataloagele existente.

La sfârsitul celor doua zile de seminar (19-20 aprilie 2007) se vor formula concluziile care se vor face publice pe lista de discutii biblos.
Asteptam intentiile Dvs. de participare pâna în data de 12 aprilie 2007, la adresa francu@bcub.ro.

Victoria Frâncu
Presedinta Sectiunii de Catalogare Indexare