Impresii de la cea de-a 22-a Conferinţă Naţională a Asociaţiei Bibliotecarilor din România – Sibiu, 7-9 septembrie 2011

26 Septembrie 2011 la 9:06 pm | Postat in Conferinţa Naţională | 1 comentariu

Conferinţa Naţională a Asociaţiei Bibliotecarilor din România (ABR) a avut loc la Biblioteca Universităţii  „Lucian Blaga” din Sibiu, în perioada 7-9 septembrie 2011. Tema conferinţei a  fost „Bibliotecile în societatea cunoaşterii”.

Conferinţa a debutat cu adresarea unor scurte discursuri de salut din partea următoarelor personalităţi:

–  prof. univ. dr. Constantin Oprean, rectorul Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu

– Horaţiu Răcuciu, prefectul judeţului Sibiu

– Corina Stănilă, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS)

– Prof. univ. dr. Dimităr Vesselinov, preşedintele Consiliului Ştiinţific al Bibliotecii Universităţii „Saint Kliment Ohridski”din Sofia

–  Claudia Balaban, director al Bibliotecii Naţionale pentru Copii „Ion Creanga” din Chişinău

Am reţinut din discursul reprezentantei MECTS, Corina Stănilă, afirmaţia conform căreia Asociaţia Bibliotecarilor din România este un partener important al MECTS pentru elaborarea de către acesta a politicilor educaţionale şi pentru educaţia utilizatorilor bibliotecilor.

Au urmat lucrări prezentate în plen de următorii participanţi:

– conf. univ. dr. Elena Tîrziman, director general al Bibliotecii Naţionale a României – „Valenţe metodologice ale Bibliotecii Naţionale a României”

– Dragan Nikolic, EBSCO Publishing Regional Sales Manager for Southeast Europe – „Discover your library research content via a single search box with EBSCO”

– dr. Liviu Dediu , director adjunct IME România – Sistemele de tip „Next Generation OPAC” (OPAC 2.0)

La prezentarea domnului Dragan Nikolic, de la EBSCO Publishing, a fost făcut un comentariu de către doamna Olimpia Curta, director adjunct al BCU Cluj. Aceasta a relatat despre iniţiativa proprie, în calitate de director general adjunct IT, de a exporta catalogul online al bibliotecii în platforma EBSCO, astfel încât căutările să se facă simultan. Deşi proiectul a eşuat, produsul actual al EBSCO permite căutarea în multiple surse, inclusiv catalogul online al BCU Cluj. Se fac testări în
continuare, iar BCU Cluj este dispusă să acorde asistenţă tehnică pentru achiziţionarea acestui produs. De asemenea, Romdidac SA se află la dispoziţia doritorilor pentru sponsorizarea eventualelor iniţiative.

Domnul Liviu Dediu, de la IME România, în lucrarea sa despre noua generaţie de OPAC, a prezentat caracteristicile generale ale OPAC 2.0, caracteristici prezente în noul produs al companiei, TinRe@d. Acest produs permite multiple tipuri de căutare, de la căutare simplă, la căutare conform FRBR. Noutatea acestui produs este faptul că, spre deosebire de actualele OPAC-uri, ordonează rezultatul căutării după relevanţă, conform unor coeficienţi atribuiţi de bibliotecari cuvintelor din titlu, subiectelor etc.
Alte avantaje ale noului produs sunt: căutarea se poate face după mai multe cuvinte aflate în câmpul de căutare, afişarea rezultatelor căutării este alternativă (etichete de câmp sau format ISBD), se pot face evaluări ale documentelor regăsite pe bază de ID şi parolă.

Prezenţa bibliotecilor în reţelele de socializare, Facebook, Twitter etc. pentru definirea statusului actual şi publicarea sa în cadrul acestora este o altă latură atractivă a produsului prezentat.

Căutarea de tip FRBR a utilizat ca exemplu faimosul, deja, Hamlet, cu numeroasele sale expresii, în multe domenii ale artelor. La acest capitol a fost ilustrată şi diversificarea resurselor existente în bibliotecă şi vizualizarea lor în OPAC. Documentele multimedia permit studiul aprofundat în cazul imaginilor (zoom) şi se pot oferi informaţii de tip video (exemplul folosit a fost interviul din 1968 al actorilor principali din filmul „Romeo şi Julieta” de Franco Zefirelli, Olivia Hussey şi Leonard Whiting).

TinRe@d pe mobil a fost o altă funcţiune a produsului prezentat care a stârnit admiraţie. O generaţie relativ recentă de telefon mobil poate permite căutarea în catalogul online prezentat.
Căutarea simplă Google, sau cum a fost denumită ea, Google de bibliotecă este menită să vindece utilizatorul actual de lipsa de apetenţă pentru cititul cărţilor. Căutarea full text şi producerea de conţinut de către utilizator sunt alte componente care apropie OPAC 2.0 de Google. Sunt permise adnotări făcute la paragrafe din documentele full text prin selectarea unor culori care să le identifice. Se pot formula întrebări la care se aşteaptă răspuns, comentarii, completări erate. Acestea sunt, de fapt, privilegii atribuite pe categorii de utilizatori predefinite. Sistemul permite interactivitatea utilizatorului cu textul studiat.

Produsul permite căutări în baze de date externe (EBSCO, Google Books search etc.).

Momentul festiv al zilei a fost marcat de acordarea distincţiilor ABR.

Următorul moment a fost dedicat lansării ultimei apariţii editoriale sub egida ABR şi anume volumul intitulat „Romanian libraries”. Cartea în limba engleză conţine, într-o prezentare grafică de excepţie, informaţii despre cele 5 tipuri de biblioteci din România.
Biblioteca Naţională este prezentată de Elena Tîrziman, Biblioteca Academiei de Gabriela Dumitrescu, bibliotecile universitare de Robert Coravu, bibliotecile publice de Gheorghe Buluţă, bibliotecile specializate de Mihaela Zecheru iar bibliotecile şcolare de Carmen Pesantez.

După prânz au urmat vizite la biblioteci, întruniri ale diviziunilor ABR şi sesiuni de lucrări ale unora dintre secţiunile profesionale. Remarcăm o situaţie cu care nu s-a mai confruntat Asociaţia Bibliotecarilor din România de la înfiinţarea sa şi anume, demisia unor membrii aflaţi în funcţii de conducere a secţiunilor asociaţiei. Acest lucru a declanşat disfuncţii şi a impus necesitatea unor alegeri ad-hoc în timpul sesiunilor de comunicări.

Vizitarea Bibliotecii Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu a fost o adevărată revelaţie. Doamna Mihaela Manolescu a excelat în turul ghidat de bibliotecă, evidenţiind punctele forte ale instituţiei. Biblioteca este o instituţie tânără, datând din 1990, odată cu înfiinţarea Universităţii din Sibiu. Din anul 1998 biblioteca universitară funcţionează alături de bibliotecile centrelor culturale şi bibliotecile filiale ale facultăţilor. În anul 2000 biblioteca universitară a devenit Biblioteca  Centrală a Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu. La sfârşitul anului 2008 biblioteca, împreună cu filialele sale s-au mutat într-un spaţiu nou, cu spaţii rectangulare, luminoase, adecvat unei biblioteci moderne şi cerinţelor unei astfel de instituţii. Ceea ce m-a impresionat a fost respectul acordat cărţii, cu multiplele sale faţete. La acest capitol au concurat respectul faţă de tradiţie – în bibliotecă se păstrează catalogul tradiţional, ca etapă din istoria bibliotecii – dar şi receptivitatea faţă de tot ce este mai nou în tehnica de bibliotecă – adoptarea tehnologiei RFID pentru gestiunea automată a bibliotecii, auto-împrumut, auto-restituire (chiar şi din exteriorul clădirii), acces liber la publicaţii, ordonarea publicaţiilor după subiect şi alfabetic în cadrul subiectelor, sala multimedia, cabinete individuale de studiu, posibilităţi de scanare şi fotocopiere la fiecare etaj, rafturi compactate în depozite. Peste tot domneşte o ordine desăvârşită, iar praful este inexistent.

Colecţiile celor 4 biblioteci ale centrelor culturale: American Library, British Council Library, Biblioteca Franceză, Biblioteca Germană au fost donate Bibliotecii Universităţii „Lucian Blaga” şi constituie fonduri distincte. Lor li se alătură o colecţie mai specială, Biblioteca Thai, care conţine cărţi şi periodice dar şi alte obiecte specifice culturii şi artei thailandeze.

Pentru momentele de relaxare biblioteca are o cofetărie şi două curţi interioare simetrice, evident, unde utilizatorii îşi pot petrece pauzele de studiu.

În privinţa sesiunilor de comunicări ştiinţifice din cadrul conferinţei naţionale a Asociaţiei Bibliotecarilor din România, personal am participat la Secţiunea de Comunicare a Documentelor şi la Secţiunea de Catalogare-Indexare, în a doua zi a conferinţei. Cele 2 lucrări de la prima sesiune de comunicări au fost „Tehnologia RFID şi implementarea ei în biblioteci” de Simona Gheorghe de la BCU „Carol I” din Bucureşti şi „Studiu asupra implementării principiilor Library 2.0 în bibliotecile din România” de Mihai Constantinescu, student la Facultatea de Bibliologie şi Ştiinţa Informării a Universităţii din Bucureşti. Am reţinut minuţia prezentării caracteristicilor tehnologiei RFID în cadrul aplicaţiilor sale în biblioteci din prima lucrare. În cea de-a doua lucrare am sesizat maturitatea şi seriozitatea studiului prezentat de un tânăr aspirant la profesia de bibliotecar, ce face asocieri între cele 5 legi ale lui Ranganathan şi conceptul de Library 2.0. M-a impresionat impetuozitatea cu care enunţă pericolele iminente ale transformării bibliotecilor în simple depozite de cărţi, ale pierderii rolului de principală sursă de informaţii în favoarea Internetului, ale scăderii numărului de utilizatori dacă nu operează mutaţii drastice în modul de gândire a funcţiilor bibliotecii în momentul actual şi nu se reaşează în contextul educaţional, intelectual şi social prezent. Prezentarea cu dezinvoltură a studiului şi a rezultatelor sale a stârnit dezbateri constructive şi sugestia de a trimite lucrarea spre publicare la una dintre revistele profesiei noastre.

La Secţiunea de Catalogare-Indexare au fost prezentate mai multe lucrări şi, ca de obicei, nu au lipsit discuţiile şi dezbaterile. După prezentarea rezultatelor unui sondaj privind formatul sistemelor de bibliotecă în instituţii majore de profil, biblioteci judeţene şi universitare, Mihaela Dragu de la Biblioteca Academiei Române a concluzionat că trebuie făcută conversia Marc 21/Unimarc ca etapa preliminară a uniformizării regulilor de catalogare în bibliotecile româneşti. Au fost subliniate condiţiile pentru efectuarea acestei conversii, fără a se declara unul dintre formate ca favorit. Dan Marinescu, director al IME România, a promis efectuarea acestei conversii a bazelor de date din Unimarc în Marc 21.

S-a vorbit apoi despre descrierea unitară a resurselor electronice. În privinţa accesului la resursele electronice, subiect foarte actual şi în egala măsură controversat, documentele full text comportă riscul unor descărcări masive (massive downloads) care trebuie prevenite. Acelaşi Dan Marinescu a subliniat necesitatea conceperii unor sisteme care să împiedice aceste rapturi din bazele de date, compania IME având deja soluţii pentru asemenea probleme.

Victoria Frâncu de la BCU „Carol I” Bucureşti a prezentat lucrarea „Indexarea altfel”. În încercarea de a expune pericolele existente şi potenţiale ale lipsei de consecvenţă şi uniformitate în indexare, autoarea a evidenţiat aptitudinile şi educaţia necesare pentru un indexator. Un set de exemple a ilustrat consideraţiile din prima parte a prezentării iar în final au fost formulate concluzii despre modalităţi de învăţare a indexării, necesitatea educaţiei permanente şi a feed back-ului prin studii de utilizator.

În continuare, în contextul îmbunătăţirii performanţelor indexării şi, în consecinţă, a regăsirii informaţiei, Olimpia Curta de la BCU Cluj a subliniat necesitatea atribuirii de descriptori în limba engleză şi în limba română pentru e-books de la Springer Verlag. Observaţia se bazează pe experienţa de la instituţia proprie, experienţă relatată de colega noastră.

Rodica Muşat de la Biblioteca Naţională a României a prezentat lucrarea „Soluţii de indexare a documentelor în bibliotecile europene”. Elementul central al prezentării sale a fost prezenţa în cadrul limbajelor de indexare a Clasificării Zecimale Universale îndeosebi în bibliotecile din ţările Europei Centrale şi de Est şi a Dewey Decimal Classification în bibliotecile din ţările Europei de Vest.

Anca Haţapuc de la BCU „Mihai Eminescu” din Iaşi a prezentat o interesantă lucrare despre „Reflectarea descrierii de subiect în modelele conceptuale IFLA: FRBR, FRAD şi FRSAD”. Profunzimea abordării şi claritatea expunerii au risipit confuzia privind calitatea de model conceptual a celor 3 produse intelectuale ale IFLA, spre a nu fi inclus în această categorie setul de reguli de catalogare RDA (Resource Description and Access) care vin să înlocuiască binecunoscutele AACR cu toate ediţiile acestora.

În final, Dan Marinescu a ridicat spre dezbatere problema necesităţii unui format structurat pentru community info, caracteristice mai ales bibliotecilor publice. Problema a rămas în atenţia noastră, formatul despre care se vorbeşte
fiind posibil de derivat din formatul bibliografic, cu adaptarea câmpurilor la necesităţile specifice.

Concluzii

A 22-a Conferinţă Naţională a Asociaţiei Bibliotecarilor din România a dovedit încă o dată, dacă mai era nevoie, că este crucială întâlnirea reprezentanţilor profesiei noastre pentru schimbul de idei şi de experienţă, pentru punerea la punct a unor cunoştinţe profesionale şi eliminarea unor confuzii, pentru întărirea conştiinţei profesionale a fiecăruia dintre noi. Diseminarea cunoştinţelor dobândite în acest context este binevenită la fel cum sunt de bun augur contactele faţă în faţă între reprezentanţii diverselor instituţii care aparţin comunităţii bibliotecare din România. Utilitatea acestui gen de evenimente este de la sine înţeleasă, sesiunile de comunicări fiind o formă de educaţie permanentă a bibliotecarilor
participanţi şi, prin diseminarea informaţiei, şi a celor care nu au avut avantajul de a fi prezenţi.

Modul exemplar de organizare a conferinţei de către colegii noştri de la Biblioteca Centrală a Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu impune respect şi nu putem decât să le mulţumim pentru felul în care au înţeles să ne găzduiască şi să ne facă să ne simţim importanţi, utili şi mândri de profesia noastră.

A consemnat,

Dr. Victoria Frâncu – Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” Bucureşti

1 comentariu »

RSS feed for comments on this post. TrackBack URI


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.
Entries și comentarii feeds.

%d blogeri au apreciat asta: