Întrunirea secţiunii Comunicarea documentelor şi împrumutul interbibliotecar

29 iunie 2010 la 12:44 pm | Publicat în secţiunea comunicarea documentelor, secţiuni | Lasă un comentariu

Întâlnirea anuală a Secţiunii Comunicarea documentelor şi împrumut interbibliotecar din cadrul Asociaţiei Bibliotecarilor din România s-a desfăşurat la Sibiu, în data de 17 iunie, gazdă fiind Biblioteca Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu.
Manifestarea a reunit 25 de bibliotecari atât din bibliotecile publice, cât şi din bibliotecile universitare din ţară: 1 reprezentant al Bibliotecii Centrale Universitare din Cluj-Napoca, 2 reprezentanţi ai Bibliotecii Centrale Universitare din Timişoara, 2 reprezentanţi ai Bibliotecii Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava, 2 reprezentanţi al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” din Bucureşti, 2 reprezentanţi ai Bibliotecii Judeţene „V.A.Urechia” din Galaţi, 12 reprezentanţi ai Bibliotecii Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, 1 reprezentant al Bibliotecii Centrale Universitare din Iaşi şi 2 reprezentanţi ai Bibliotecii Naţionale.
După discursul de bun-venit, ţinut de d-na Rodica Volovici, director al Bibliotecii Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu şi prezentările reprezentanţilor firmei E-nformation, s-a trecut la desfăşurarea propriu-zisă a lucrărilor secţiunilor.
Secţiunea Comunicarea documentelor şi împrumut interbibliotecar s-a desfăşurat în Sala Senatului, principala temă de dezbatere fiind „Modele şi norme pentru cotarea publicaţiilor expuse în rafturile sălile cu acces direct”.
În debutul secţiunii, d-na preşedinte Ştefania Mazilu a făcut două precizări, care au vizat, pe de o parte, subiectul întâlnirii, propus la Conferinţa Asociaţiei Bibliotecarilor din România de la Constanţa (9-12 septembrie 2009), iar, pe de altă parte, lipsa unui departament destinat exclusiv activităţii de evidenţă a publicaţiilor în biblioteci.
Realizată în colaborare cu dl. Bogdan Popescu, şef al „Serviciului de evidenţă a publicaţiilor” din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” din Bucureşti, prezentarea „Organizarea colecţiilor de publicaţii în B.C.U. „Carol I” din Bucureşti” a încercat să acopere tot ceea ce înseamnă activitatea de prelucrare din Unitatea Centrală, raportată, ulterior, la relaţia directă a bibliotecarului cu utilizatorii.
În jurul acestei problematici, a existat o largă dezbatere, surprinsă din mai multe perspective, ridicând un grad înalt de complexitate şi dificultate în ceea ce priveşte modul de concepere a unui sistem de aşezare sistematico-alfabetică.
Dezbaterea în sine a generat o serie de întrebări, încercându-se a se răspunde cât mai concret posibil. De pildă, d-na Adriana Szekely, preşedinte al diviziunii „Biblioteci universitare” şi al Secţiunii „Statistică şi evaluare”, a fost interesată să afle dacă s-a realizat, în prezent, o centralizare a unor astfel de sisteme în biblioteci, referindu-se, în mod expres, la recotarea şi reorganizarea publicaţiilor, evitându-se, pe cât posibil cu putinţă, suprapunerea cotelor (este vorba, aici, de transferul publicaţiilor din depozite în acces direct). Răspunsul a venit din partea d-nei Ştefania Mazilu şi a constat în ilustrarea elocventă în baza de date Vubis a publicaţiilor în unic exemplar din Unitatea Centrală a Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” din Bucureşti care primesc două cote (una de depozit şi alta de acces), rolul acestora fiind explicat prin dinamizarea permanentă a colecţiilor. De asemenea, s-a pus şi problema spaţiului din acces direct în depozite.
D-na Camelia Boca a expus aceeaşi problemă cu referire la situaţia Bibliotecii Universitare Centrale din Iaşi, vorbind de publicaţiile care primesc cotă uzuală. În continuare, doamna Boca a fost interesată să afle cine se ocupă cu atribuirea celei de-a doua cote a publicaţiilor.
Au fost atinse şi aspecte privind casarea documentelor, obiectul acesteia făcându-l întrebarea d-nei Camelia Volosciuc, de la Bibliotecia Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu (Care sunt factorii principali şi legali care ar putea sta la casarea unui document ?). Tot în acest context, d-na Nicoleta Rahme din partea Bibliotecii Naţionale s-a oferit să transmită persoanelor doritoare procedurile specifice de lucru privind procesul de casare a documentelor în genere. Şi aceasta deoarece, într-un anumit moment istoric, unele biblioteci au avut şansa de a-şi completa colecţiile prin dublete, cum a fost şi cazul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” din Bucureşti.
Cel de-al doilea reprezentant al Bibliotecii Naţionale, d-na Petruţa Voicu, a explicat situaţia dubletelor, referindu-se, mai ales, la modalitatea de transfer şi nu la procesul propriu-zis de casare.
De asemenea, o altă problemă adusă în discuţie de d-na Camelia Boca a fost legată de dispariţia, în condiţii mai greu de controlat, a paginilor din publicaţiile periodice, îngreunându-se atât consultarea însăşi, cât şi înlocuirea acestora. În acelaşi timp, a solicitat o soluţie în scopul rezolvării acestei probleme, întâlnită destul de frecvent la Biblioteca Universitară Centrală din Iaşi. În acest sens, d-na Ştefania Mazilu i-a sugerat câteva soluţii în a preîntâmpina aceste conflicte nedorite: apelarea la digitizare şi monitorizarea lecturii prin sisteme video. O altă soluţie a venit din partea d-nei Despina Rotaru, reprezentantul Bibliotecii Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava: introducerea unei practici de verificare.
Dorindu-se o îmbunătăţire a funcţionării activităţii de împrumut interbibliotecar, deosebit de interesante s-au dovedit şi aspectele legate de procedura realizării acestuia, dar şi de sancţionarea utilizatorilor cu privire la întârzierile în restituirea documentelor de bibliotecă.
Ulterior, d-na Ştefania Mazilu a readus în discuţie contextul potrivit căruia a fost aleasă tema prezentei secţiuni, exprimându-şi regretul în legătură cu cei care, deşi au propus această temă, nu au putut fi prezenţi.
De asemenea, preşedintele secţiunii şi-a exprimat rugămintea de a reflecta la dezbaterea unui subiect de larg interes, care să facă obiectul viitoarei întâlnirii, întărind, totodată, ideea că scopul unei întâlniri similare nu este altul decât acela de a rezolva, într-o oarecare măsură, micile probleme cu care ne confruntăm, noi bibliotecarii, de a repara imperfecţiunile şi de a lucra într-o formulă unitară.
În încheierea secţiunii, d-na Ştefania Mazilu a mulţumit, în mod expres, acelor persoane, care au venit din sfera împrumutului interbibliotecar (Camelia Boca, Adriana Szekely, Silvia Matei), fiind de părere că la baza funcţionării acestui tip de activitate stă şi va sta o caracteristică fundamentală şi definitorie: implicare managerială reală.

A consemnat,
Elena-Lidia Stan