Asociaţia Bibliotecarilor din România

Raport cu privire la seminarul Secţiunii de Catalogare-Indexare a ABR din 19-20 aprilie 2007

În zilele de 19 şi 20 aprilie 2007 a avut loc la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din Bucureşti seminarul privind fişierele de autoritate UNIMARC şi indexarea precoordonată la iniţiativa Secţiunii de Catalogare-Indexare a Asociaţiei Bibliotecarilor din România (ABR). Evenimentul s-a bucurat de participarea unor specialişti în catalogare, indexare şi informatizare din diverse tipuri de biblioteci dintre care menţionăm: Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” – Cluj, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” – Iaşi, Biblioteca Centrală Universitară „Eugen Todoran” – Timişoara, Biblioteca Naţională a României, Biblioteca Academiei Române, Biblioteca Metropolitană – Bucureşti, Biblioteca Judeţeană Iaşi, Biblioteca Judeţeană Constanţa, Biblioteca Universităţii „Transilvania” – Braşov, Biblioteca Universităţii Naţionale de Apărare – Bucureşti, CIMEC – Bucureşti. De la instituţia gazdă au participat bibliotecari din serviciile de catalogare, indexare, periodice şi informatizare. În continuare prezentăm momentele mai importante ale desfăşurării întâlnirii iar în final vom schiţa câteva concluzii desprinse pe parcursul seminarului. Victoria Frâncu (BCU Bucureşti) le mulţumeşte participanţilor pentru răspunsul la invitaţia lansată şi anunţă programul întâlnirii. Robert Coravu (director adjunct al BCU Bucureşti) face o introducere în care le urează bun venit invitaţilor la prima reuniune profesională organizată sub egida Asociaţiei Bibliotecarilor din România şi evidenţiază interesul pe care îl prezintă pentru comunitatea bibliotecară românească cele două teme care fac obiectul seminarului. Seminarul se doreşte a constitui cadrul pentru un schimb productiv de opinii şi de cunoştinţe privind fişierele de autoritate şi indexarea precoordonată. Obiectivele seminarului sunt:

* de a defini principalele noţiuni vehiculate în cadrul celor două teme,
* de a vedea în ce constă necesitatea şi funcţiile fişierelor de autoritate,
* de a exemplifica structuri de fişiere de autoritate UNIMARC,
* de a discuta avantajele indexării precoordonate în condiţiile existenţei unui catalog colectiv (Metalib) în care bibliotecile participante folosesc în prezent tehnici diferite de indexare
* de a ilustra prin structuri de câmpuri din Blocul 6– al formatului UNIMARC modul în care poate fi înregistrată informaţia referitoare la subiect în scopul demarării unor tehnici comune de indexare precoordonată.
* de a face cunoscut stadiul actual al proiectului de traducere a limbajului de indexare RAMEAU în limba română

Victoria Frâncu prezintă lucrarea intitulată „Fişiere de autoritate în bibliotecile actuale: necesitate şi funcţii”, lucrare derivată dintr-un document IFLA al Grupului de lucru FRANAR (Functional Requirements and Numbering of Authority Records)[1]. După prezentare se trece la discuţii pe marginea lucrării prezentate. Se discută despre fişierele de autoritate pentru nume de persoană, de instituţie, de titlu şi de subiect în general.

După pauza de cafea urmează prezentarea experienţelor în construirea fişierelor de autoritate a reprezentanţilor bibliotecilor participante la seminar.

Nina Botez (BCU Cluj) face o prezentare a fişierelor de autoritate construite de bibliotecari de la BCU Cluj în format UNIMARC în sistemul Aleph 500. Îşi exprimă regretul că, datorită unor disfuncţii ale sistemului nu este vizibilă afişarea câmpurilor UNIMARC, ci numai afişarea pentru public. Orice modificare a unei înregistrări (de exemplu, introducerea unui nou termen nepreferat sugerat de utilizator) atrage imposibilitatea vizualizării înregistrării

Ion Podocea (BCU Bucureşti) intervine cu o întrebare privind decizia pentru intrarea principală la subiect geografic.

La BCU Cluj, intrările la locul geografic ca vedetă de subiect principală se fac conform regulilor RAMEAU i.e. în cazul subiectelor de geografie, istorie, monografie regională, economie, însoţite de subdiviziune de subiect şi de subdiviziune cronologică. În continuare Nina Botez prezintă structura câmpurilor UNIMARC pentru autorităţi nume comun (subiect propriu-zis).

Marcela Popa (BCU Iaşi) prezintă fişierele de autoritate pentru nume de instituţii.

Pentru nume de persoană, dar nu numai pentru acestea, trebuie să nu se facă confuzia între structura fişierului de autoritate şi utilizarea autorităţii în fişierul bibliografic. Primul se utilizează cu un plus de valoare în înregistrările bibliografice prin vedetele construite.

Tabita Chiriţă (Biblioteca Naţională a României) subliniază necesitatea parametrizării corecte a structurii câmpurilor din fişierele de autoritate şi cele bibliografice în cadrul sistemelor integrate de bibliotecă utilizate.

Victoria Frâncu (BCU Bucureşti) remarcă faptul că legătura dintre fişierele de autoritate şi cele bibliografice are loc prin numărul de sistem, fişierul de autoritate pentru nume de persoană fiind apelat ori de câte ori este necesar pentru completarea câmpurilor 600 (nume de persoană ca subiect) şi 700 (nume de persoană ca responsabilitate intelectuală).

Constanţa Dumitrăşconiu (BCU Bucureşti) prezintă fişierul de autoritate pentru Aleksandr Soljeniţîn, insistând cu detalii asupra fiecărui câmp al fişierului.

Se subliniază şi toţi participanţii sunt de acord că sarcina construirii fişierelor de autoritate ar trebui să aparţină agenţiei bibliografice naţionale, i.e. Bibliotecii Naţionale a României printr-un serviciu specializat. Mai ales în cazul unor fişiere de autoritate complexe, cu multe variante şi trimiteri ca în cazul prezentat.

Lăcrămioara Chihaia (BCU Iaşi) subliniază faptul că în Europa de Vest atribuţiile privind construirea fişierelor de autoritate sunt împărţite între bibliotecile importante. În Germania, de exemplu, o persoană face 2000 de înregistrări de autoritate de diferite grade de complexitate pe an. În continuare Lăcrămioara Chihaia explică structura câmpurilor pentru fişierele de autoritate pentru nume de persoană şi nume de instituţii. Pentru prima categorie de fişiere de autoritate au fost alese exemple de autori clasici (exemplu Probus, Pseudo-Probus), dar şi un autor fictiv. Bogăţia informaţiei existente într-un asemenea fişier a fost în măsură să stârnească admiraţie pentru modul amănunţit şi seriozitatea cu care s-au construit aceste instrumente de lucru la BCU Iaşi. Pentru al doilea tip de fişiere de autoritate s-au folosit ca exemple înregistrări pentru Academia Română şi Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu. Un amănunt extrem de important pentru posibilităţile largi de informare şi o ilustrare a funcţiei de referinţă a fişierelor de autoritate au fost link-urile la adresele web ale autorilor prezenţi în festival, alte ediţii ale festivalului, etc.

Un alt motiv de admiraţie faţă de modul în care lucrează la fişierele de autoritate bibliotecarii de la BCU Iaşi este afişarea unor variante de nume de persoană la care se utilizează alte seturi de caractere decât cele latine, adică scriere cu caractere chirilice, greceşti şi arabe, facilitate permisă în afişarea pentru public de Aleph 500.

Măriuca Stanciu (Biblioteca Academiei Române) a prezentat ceea ce a denumit drept „produse de bibliotecă virtuală”, mai precis imagini scanate ale manuscriselor eminesciene existente în Donaţia Maiorescu din colecţiile bibliotecii. Acestea sunt accesibile prin link-uri permise de Aleph 500 din înregistrările bibliografice. S-au urmărit două scopuri în acest proiect: conservarea şi prezervarea colecţiilor şi lărgirea accesului la aceste resurse. În acest proiect au participat 3 persoane, una care a scanat imaginile, una care a facut catalogare şi una de la Serviciul de informatizare care supraveghează link-urile. Pentru viitor există un proiect de scanare a paginilor de titlu pentru colecţia de carte veche românească existentă în Biblioteca Academiei.

Robertina Stoica (CIMEC) a fost invitată în continuare să prezinte Catalogul incunabulelor din România, un produs realizat în ROMARC conţinând circa 1500 de înregistrări. Cartea veche românească existentă în baza de date a CIMEC deocamdată nu se poate accesa din site datorită unor restricţii tehnice.

În partea a doua a zilei se fac propuneri de structuri pe tipuri de fişiere de autoritate.

Nina Botez (BCU Cluj) vorbeşte despre utilizarea câmpurilor de note din UNIMARC (300, 305, 320 şi 330) şi legătura obligatorie dintre câmpurile de note şi alte câmpuri din structura fişierului de autoritate (de exemplu, câmpul 305 impune obligativitatea existenţei unui câmp 550).

Decizia BCU Cluj a fost de aplicare integrală a regulilor RAMEAU de construire a fişierelor de autoritate, rămânând ca în momentul în care traducerea ghidului şi a autorităţilor RAMEAU devin publice să se adopte o politică de indexare naţională, general valabilă.

Se exemplifică legătura dintre fişierele de autoritate de subiect şi fişierele bibliografice prin posibilităţile de navigare oferite de structura fişierului de autoritate de subiect şi anume prin relaţiile semantice de tip termen generic, termen specific şi termen asociat. De asemenea se face un paralelism între subcâmpul $j şi câmpul 608 dar şi dintre $y şi câmpul 607.

Marcela Popa (BCU Iaşi) prezintă în continuare structuri de fişiere de autoritate pentru instituţii (câmpurile 210, 305, 330, 340, 410, 510, 810). Exemplele alese pentru ilustrare sunt Biblioteca Naţională a României, Banca Naţională a României, Biserica Ortodoxă Română şi Formaţia Phoenix. În legătură cu ultimul exemplu, fişierul de autoritate oferă link-uri către înregistrări de autoritate pentru numele membrilor formaţiei.

Pentru colectivităţi temporare exemplul ales este Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu. Se evidenţiază existenţa în structura fişierului a câmpului 410 pentru variante de nume ale festivalului şi a câmpului 510 pentru ediţii diferite ale festivalului.

Mihaela Cristea (BCU Timişoara) insistă asupra importanţei parametrizării pentru evitarea situaţiilor în care deciziile luate iniţial au necesitat corecţii ample. Autorităţile de nume de persoane sunt diferenţiate astfel: (1) autorii care au scris sub nume real şi sub pseudonim necesită două înregistrări de autoritate (2) autorii care au scris sub nume real şi sub mai multe pseudonime necesită mai multe înregistrări de autoritate.

În rezumat, prima zi a seminarului a cuprins:

– prezentarea lucrării despre necesitatea şi funcţiile fişierelor de autoritate

– discuţii privind materialul elaborat de Grupul de lucru FRANAR

– prezentări de structuri de fişiere de autoritate de la biblioteci care au deja fişiere de autoritate construite cu discuţii şi opinii referitoare la structuri de câmpuri care intră în componenţa acestora cu exemple reale din bazele de date ale bibliotecilor participante.

A doua zi a seminarului s-a deschis cu prezentarea de către Victoria Frâncu a unui material despre Semnificaţiile indexării (link către prezentarea .ppt). Urmează apoi discuţii referitoare la avantajele şi dezavantajele indexării postcoordonate.

Anca Haţapuc (BCU Iaşi) pledează în favoarea indexării precoordonate care conferă mai multă precizie în reprezentarea subiectului. Exemplul utilizat este al unui subiect din domeniul istoriei, în care aspectul cronologic, dacă este dublu pentru două locuri geografice diferite, poate genera confuzii datorită momentului combinării termenilor diferit de momentul atribuirii lor în descrierea bibliografică.

După discuţii pro şi contra la care participă mai mulţi dintre cei prezenţi, Victoria Frâncu subliniază că diferenţa principală între o tehnică de indexare şi alta este că nivelul de expertiză în indexare este diferit, indexarea precoordonată fiind mult mai analitică şi având nişte reguli gramaticale şi de sintaxă elaborate care nu există sau sunt mult simplificate în indexarea postcoordonată. Dezavantajul principal al celei dintâi tehnici de indexare este că pe măsura îmbogăţirii vocabularului, adică a creşterii numărului lanţurilor de vedete de subiect, vocabularul în integralitatea sa devine greu de utilizat. Acest dezavantaj a fost avut în vedere în momentul iniţierii proiectului FAST (Faceted Application of Subject Terminology) de către un grup de specialişti de la OCLC pornind de la ideea simplificării sintaxei LCSH (Library of Congress Subject Headings).

Indexarea precoordonată este în avantajul utilizatorului oferindu-i acestuia formule de căutare a informaţiei şi facilitând astfel regăsirea informaţiei.

Victor Duţescu (Biblioteca Naţională a României) atrage atenţia asupra importanţei justificării unei eventuale abordări a indexării precoordonate pe modelul FAST.

Victoria Frâncu lansează spre dezbatere motivul pentru care, în momentul diversificării metodelor de indexare prin introducerea vedetelor de subiect pe lângă indicii de Clasificare Zecimală Universală, nu s-a optat pentru indexarea precoordonată. Se emit opinii de către Tabita Chiriţă, Victor Duţescu, Ion Podocea, Diana Cristea, Victoria Frâncu.

Concluzia este că în indexarea precoordonată se impune o gândire analitică asupra subiectului şi respectarea strictă a unor reguli gramaticale şi de sintaxă. Succesiunea subdiviziunilor de subiect trebuie riguros respectată, conform regulilor limbajului de indexare – în speţă RAMEAU – , cu scopul construirii unui index uniform şi pentru o regăsire „elegantă” (Nina Botez – BCU Cluj).

Pentru un moment, seminarul a fost întrerupt de intrarea domnului director al BCU Bucureşti, Mircea Regneală, preşedinte al ABR, care a salutat participanţii, şi-a exprimat regretul pentru a nu fi fost prezent la deschidere şi ne-a urat succes.

Victor Duţescu (BNR) insistă asupra obligativităţii precedării momentului indexării de căutarea informaţiei de către indexator, pentru evitarea diversificării inutile a formulelor de indexare.

În continuare Tabita Chiriţă (BNR) prezintă stadiul în care se află proiectul de traducere în limba română a limbajului RAMEAU. Conform promisiunii reprezentanţilor Bibliotecii Naţionale a României Ghidul RAMEAU se află la a doua corectură, ea va fi gata în circa două săptămâni. Se promite data de 15 mai 2007 ca termen pentru apariţia Ghidului RAMEAU în limba română, în variantă citibilă pe calculator. În privinţa listei de vedete de subiect acestea sunt deja validate de către nucleul RAMEAU constituit la BNR şi a mai rămas doar ordonarea alfabetică a termenilor conform alfabetului limbii române.

O problemă este că baza de date RAMEAU, inclusă pe CD-ROM-uri, este, de fapt pusă într-un editor de text şi trebuie portată într-o bază de date propriu-zisă, operaţiune care necesită o analiză minuţioasă şi decizii bine justificate. O altă problemă este că formatul în care există în prezent limbajul RAMEAU este INTERMARC, un format compatibil UNIMARC, dar nu perfect echivalent cu acesta. Drept care, sunt necesare comparaţii foarte atente de câmpuri pentru a evita inadvertenţele şi greşelile de conversie.

Termenul promis pentru pregătirea conversiei INTERMARC-UNIMARC este 30 iunie 2007, când se va achiziţiona un soft în care să funcţioneze baza de date. Până la sfârşitul anului 2007 se preconizează configurarea bazei de date, iar la sfârşitul anului 2008 se preconizează darea în folosinţă generalizată a limbajului RAMEAU, care astfel va deveni limbaj naţional de indexare în bibliotecile româneşti.

Marinela Popa (BCU Iaşi) vorbeşte despre problemele ridicate de programele de conversie din experienţa BCU Iaşi în momentul trecerii la sistemul Aleph 500.

Structurile de câmpuri folosite în indexarea precoordonată vor fi discutate în continuare de participanţii la masa rotundă. Anca Haţapuc (BCU Iaşi) discută despre necesitatea adaptării termenilor limbajului RAMEAU la realităţile româneşti (exemple: Junimism, Ortodoxie, etc.).

Tabita Chiriţă (BNR) vorbeşte despre modul în care se estimează să fie administrat limbajul de indexare RAMEAU în viitor de către un colectiv de specialişti de la BNR, colectiv ce va fi constituit în lunile care urmează. Către acest colectiv se vor trimite propunerile de termeni care vor fi analizate şi validate sau nu. Membrii acestui colectiv vor fi în relaţie directă cu specialişti din diverse domenii care vor fi consultaţi ori de câte ori va fi necesar.

În continuare Anca Haţapuc (BCU Iaşi) prezintă structura câmpurilor şi a subcâmpurilor UNIMARC utilizate în indexarea precoordonată la BCU Iaşi. Fiecare câmp din blocul 6– este analizat iar particularităţile în utilizare sunt ilustrate cu exemple.

Victoria Frâncu (BCU Bucureşti) propune stabilirea unei liste comune de subdiviziuni de formă pe care s-o utilizeze toate bibliotecile. S-au evidenţiat diferenţele dintre termeni precum istoric şi prezentare istorică, sau manual universitar, curs universitar, suport de curs, congres, congrese, dicţionar (limba) sau dicţionar limba, etc. Termenul pentru trimiterea listelor cu propuneri de subdiviziuni de formă la BCU Bucureşti este stabilit pentru 10 mai 2007.

Nina Botez (BCU Cluj) revine cu prezentarea structurii câmpurilor şi a subcâmpurilor UNIMARC utilizate în indexarea precoordonată. Pornind de la exemplul înregistrării de autoritate Şcoala istorică de economie care are ca termeni specifici nume de persoană prezintă toate posibilităţile de acces pe care oferă o asemenea înregistrare.

Se pune problema formei subdiviziunilor geografice avându-se în vedere sintaxa RAMEAU, mai concret, se discută dacă este necesară menţionarea numelui de ţară ori de câte ori avem de-a face cu subdiviziuni geografice. Se concluzionează că trebuie studiat modul în care sunt reprezentate acestea în RAMEAU şi urmată regula. O altă problemă care se discută este modul în care sunt reprezentate subiectele în cazul descrierilor de călătorii.

În continuare Constanţa Dumitrăşconiu (BCU Bucureşti) prezintă un fişier de autoritate de titlu uniform pentru Cronica lui Nestor şi explică toate amănuntele şi particularităţile acestei înregistrări. Discută apoi despre înregistrări de autoritate pentru colectivităţi temporare (festivaluri, târguri), exemplificând cu Festivalul George Enescu, entitate pentru care se face o singură înregistrare de autoritate care comportă legături cu alte colectivităţi, participanţi, persoane fizice, etc.

Diana Cristea (BCU Bucureşti) prezintă un fişier de autoritate pentru Universitatea Politehnică din Bucureşti, o înregistrare complexă cu link la site-ul instituţiei şi multe variante de nume cu date de identificare pentru fiecare variantă în parte.

Victoria Frâncu face încheierea seminarului mulţumind tuturor pentru participare, pentru modul în care au înţeles să răspundă invitaţiei, iar colegilor de la BCU Bucureşti pentru modul în care au contribuit la organizarea şi desfăşurarea în bune condiţii a seminarului. De asemenea apreciază că acesta a fost util şi şi-a atins obiectivul de a face cunoscute experienţe şi opinii în privinţa celor două teme: fişiere de autoritate şi indexarea precoordonată. Faptul că s-au expus puncte de vedere şi s-au generat discuţii constructive la care participanţii au fost activi, că s-a convenit asupra necesităţii adoptării unei liste unice de subdiviziuni de formă, că s-a prezentat stadiul în care se află proiectul de traducere în limba română a limbajului RAMEAU, constituie tot atâtea argumente pentru afirmaţia de mai sus şi un bun început pentru activităţile următoare ale Asociaţiei Bibliotecarilor din România.

Victoria Frâncu

Preşedinta Secţiunii de Catalogare-Indexare

25 aprilie 2007

[1] http://www.ifla.org/VII/d4/wg-franar.htm

Program seminar Catalogare-Indexare, 19-20 aprilie 2007

Dragi colegi,

Seminarul Sectiunii de Catalogare-Indexare al ABR anuntat în data de 3 aprilie 2007 a avut ecoul scontat. Pâna în prezent si-au anuntat participarea urmatoarele institutii:

1. BCU Timisoara – 3 persoane
2. BCU Iasi – 2 persoane (sau mai multe)
3. Biblioteca Nationala a României – 4 persoane
4. Biblioteca Academiei Române – 10 persoane
5. Biblioteca Judeteana Iasi – 2 persoane

De la BCU Cluj înca nu am primit confirmarea de participare datorita unei activitati de formare cu caracter local aflata în desfasurare în aceeasi saptamana cu seminarul nostru. Speram însa ca vom fi onorati cu participarea macar a unei persoane din partea BCU Cluj, cunoscuta fiind experienta acestei biblioteci în cele doua domenii de interes ale seminarului: fisiere de autoritate Unimarc si indexare precoordonata. Contam pe BCU Cluj.

De la BCU Bucuresti vor participa persoane implicate în activitatile de catalogare si indexare.

Seminarul va avea loc la BCU Bucuresti, în Sala Galateca.

Programul preliminar al seminarului este disponibil mai jos. Orice sugestie sau corectie la program este binevenita. In privinta desfasurarii momentelor din program in care sunt anuntate prezentari de exemple, v-am fi foarte recunoscatori daca ati veni pregatiti cu cât mai multe asemenea exemple pentru a extrage reguli si a formula concluzii în care sa se reflecte varietatea de situatii existente în practica bibliotecara. Asa cum am anuntat initial, concluziile vor fi redactate si postate pe lista de discutii biblos.

Va asteptam peste o saptamana,
V. Frâncu
E-mail: francu@bcub.ro

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN ROMÂNIA
SECŢIUNEA DE CATALOGARE-INDEXARE

SEMINAR PRIVIND FIŞIERELE DE AUTORITATE UNIMARC ŞI INDEXAREA PRECOORDONATĂ

Bucureşti, 19-20 aprilie 2007

PROGRAM PRELIMINAR

Joi, 19 aprilie 2007

9.00 – 9.30 Primirea participanţilor

9.30 – 10.00 Argumente privind necesitatea şi funcţiile fişierelor de autoritate în activitatea bibliotecară – Victoria Frâncu (BCU „Carol I” – Bucureşti)

10.00 – 10.30 Discuţii pe marginea lucrării prezentate

10.30 – 11.00 Pauză de cafea

11.00 – 13.00 Exemple de fişiere de autoritate UNIMARC din experienţa bibliotecilor participante şi propuneri de structuri pe categorii de fişiere de autoritate

13.00 – 14.00 Pauză de prânz

14.00 – 16.00 Discuţii şi concluzii

Vineri, 20 aprilie 2007

9.00 – 10.30 Opinii privind indexarea precoordonată în contextul partajării resurselor bibliografice şi al indexării unitare – masă rotundă

10.30 – 11.00 Pauză de cafea

11.00 – 12.00 Exemple de indexare precoordonată cu utilizarea câmpurilor din Blocul 6– al formatului UNIMARC

12.00 – 14.00 Discuţii şi concluzii

Secţiunea de Catalogare-Indexare

Dragi colegi,

Având în vedere nevoia de uniformitate în tehnicile de lucru în conditiile existentei unor cataloage online bazate pe formatul UNIMARC, va propunem spre reflectie tema un seminar privind fişierele de autoritate UNIMARC şi indexarea precoordonată. Seminarul Sectiunii de Catalogare-Indexare se doreste a fi o sesiune de lucru în care sa se discute situatii concrete cu exemple din cataloagele existente.

La sfârsitul celor doua zile de seminar (19-20 aprilie 2007) se vor formula concluziile care se vor face publice pe lista de discutii biblos.
Asteptam intentiile Dvs. de participare pâna în data de 12 aprilie 2007, la adresa francu@bcub.ro.

Victoria Frâncu
Presedinta Sectiunii de Catalogare Indexare